Deficitul balanţei comerciale a urcat la 5,03 miliarde de euro în primele patru luni ale acestui an, mai mare cu 1,298 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada ianuarie – aprilie 2018, pe fondul unor exporturi de 2,3 miliarde de euro şi al unor importuri de 2,81 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Asta înseamnă că 5 miliarde de euro au zburat din țară iar gaura va trebui acoperită de Guvernul României (cu dobânzi mari) și distribuiți la pensii și salarii. Practic, cu banii împrumutați de români vor fi sprijinite economiile altor state. Atunci când importurile depășesc exporturile, cererea de valută a unei țări în ceea ce privește comerțul internațional este mai mică. Reducerea cererii pentru o monedă face ca aceasta să fie mai puțin valoroasă pe piețele internaționale. În timp ce balanțele comerciale afectează în mare măsură fluctuațiile monedelor în majoritatea cazurilor, există câțiva factori la care naţiunile pot apela si gestiona corespunzător pentru a atenua efectele balanței comerciale negative.
Modelul de creștere economică în viziunea PSD-ALDE este creșterea cheltuielilor cu salarizarea în administrația publică. În schimb, economia productivă este grav afectată. De exemplu, contribuția industriei la creșterea PIB-ului a avut un aport de numai 0,2 puncte procentuale, în primul trimestru al acestui an, în comparație cu aceeași perioadă din 2018, când industria era un motor important de creștere, cu 1 punct procentual. Ca pondere în PIB, industria a scăzut de la 23% la 20,9%, iar acest lucru a fost influențat de scăderea investițiilor. Și din această cauză, economia nu face față pentru a acoperi cererea internă și recurge masiv la importuri.
La finalul vizitei în România, delegația Fondului Monetar Internațional a prezentat o realitate economică sumbră a economiei autohtone, departe de ceea ce arăta în comunicatul emis de Guvernul României în urmă cu o zi după întâlnirea cu oficialii FMI. Creșterea economică s-a realizat pe consum, cu prețul creșterii deficitelor gemene, fiscal și de cont curent, evoluție diametral opusă grupului de state noi membre ale UE din care facem parte. Inflația s-a reaprins subminând competitivitatea, investițiile au scăzut atât în mediul public, cât și în cel privat. În cazul unei scăderi economice, cei mai loviți vor fi cei săraci și pensionarii, se spune în comunicatul Fondului. Primul pas pentru consolidarea fiscală ar fi atingerea unei ținte a deficitului bugetar de 2,75% în acest an, arată FMI, care estimează că aceasta ar însemna ”măsuri suplimentare de 0,9% din PIB”. Cu alte cuvinte, FMI recomandă o scădere a cheltuielilor sau creștere a veniturilor în valoare totală de aproape un punct procentual din PIB (circa 10 miliarde de lei). Dacă nu va fi schimbat cursul politicilor, spun cei de la FMI, progresele în privința convergenței (creșterea standardului de viață spre media europeană) ar putea regresa, afectând veniturile pensionarilor și ale celor cu venituri mici, arată instituția internațională. Investițiile publice și private au fost pe un trend descendent în ultimii ani, ceea ce afectează perspectivele de creștere pe termen lung.
În timp ce veniturile populației cresc rapid spre nivelurile din țările avansate din Uniunea Europeană (UE), creșterea economică alimentată de consumul din România a generat dezechilibre macroeconomice. Presiunea inflaționistă a reapărut după o perioadă de acutizare la sfârșitul anului trecut, afectând în mod disproporționat veniturile reale ale celor săraci și potențial subminând competitivitatea. Deficitele fiscale și curente au crescut. Atât investițiile publice, cât și cele private au înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani, slăbind perspectivele de creștere pe termen lung.
FMI susține că este necesară o schimbare în cursul politicilor pentru a reduce probabilitatea unui alt scenariu de boom-bust. Recesiunea tinde să cântărească mai grav veniturile și nivelul de trai al celor săraci. În timp ce în prezent se estimează că creșterea va rămâne în jur de 4% în 2019, alimentată de creșterile salariale și de consum, deficitul de cont curent este estimat să depășească 5% din PIB. Pe termen mediu, se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, în timp ce creșterea PIB-ului se va reduce, reflectând competitivitatea pierdută. Sunt necesare politici mai echilibrate și reforme structurale reîncărcate pentru a susține potențialul de creștere pe termen lung și convergența veniturilor durabile către țările avansate din UE.
