Imnul Albaniei, intitulat „Hymni i Flamurit” („Imnul steagului…”), este compus de către un român și anume Ciprian Porumbescu.

Versurile sunt scrise de către Aleksander Stavri Drenova (pseudonim: Asdreni), care era de origine aromână și care a trăit în România. Imnul a fost mai întâi publicat ca o poezie în ”Liri e Shqipërisë” (adică  Libertatea Albaniei), un ziar albanez din Sofia, Bulgaria în 1912. Mai târziu a fost tipărit într-un volum de poezii de Drenova, numit Ëndra e lotë (în română: Vise și lacrimi), care a fost publicat la București.

”Pe-al nostru steag e scris Unire”

Muzica este ”Pe-al nostru steag e scris Unire” de Ciprian Porumbescu. Iar versurile lui Drenova seamănă în anumite locuri cu cele ale lui Andrei Bârseanu, cel care a scris ”Pe-al nostru steag e scris Unire”. Cântecul a fost compus în 1880 ca omagiu pentru Unirea din 1859 și cu scopul de a deveni imnul Societății studențești România Jună din Viena.

Ciprian Porumbescu s-a născut în 1853, în comuna Șipotele Bucovinei, localitate aflată atunci în Bucovina austriacă. Familia sa era la origine poloneză iar numele său adevărat este Ciprian Gołęmbiowski (gołęb înseamnă porumbel). El a murit la 29 de ani de tuberculoză. Cântecele sale au continuat să se cânte inclusiv de către corul comunității albaneze din București. Se pare că ”Pe-al nostru steag e scris Unire” a devenit o piesă preferată.

Albanezii și muzica lui Porumbescu

În jurul anului 1900, în România trăia o comunitate destul de însemnată de albanezi care munceau dar și militau pentru independența țării lor. În acea vreme, Albania făcea parte din Imperiul Otoman. Albanezii și-au legat lupta pentru independență de două simboluri: drapelul și imnul. Drapelul ales a fost cel purtat de eroul național Skanderbeg în luptele sale cu turcii însă pentru imn căutarea a fost mai dificilă. Când au descoperit cântecul lui Ciprian Porumbescu, albanezii din România l-au transmis acasă.

Așa se face că a fost adoptat fără nicio problemă de Guvernul de la Tirana în 1912, anul independenței Albaniei. Imnul a fost oficializat de guvernul albanez provizoriu, condus de Ismail Qemali, chiar în iarna anului 1912.

Traducerea imnului Albaniei în limba română:

Prima strofă
Uniți în jurul steagului
Cu o singură dorință și un singur țel,
Ne punem zălog onoarea și
Facem un legământ pentru salvare.

A doua strofă
? De luptă se ferește doar cel care
S-a născut trădător,
Dar cel care este bărbat nu e înfricoșat,
Dar cade, cade ca un martir al cauzei! ?

A treia strofă
Vom ține armele în mâinile noastre,
Apărând fiecare colț al patriei,
Nu vom ceda drepturile noastre,
dușmanii noștri nu au ce căuta aici!

A patra strofă
? Pentru că însuși Dumnezeu a spus
Că națiunile vor pieri de pe Pământ,
Dar Albania noastră va dăinui,
Pentru ea, pentru ea noi vom lupta!