MONEY EXPRESS vă prezintă poveştile industriaşilor români ai secolului XXI, o categorie de antreprenori pentru care criza chiar este o oportunitate. În acest număr, Jean Drugescu, fondatorul gupului de firme MEN Industry Group, furnizor de componente pentru SUV‑urile Duster şi frigiderele Beko.

Am plecat către fabrica antreprenorului Jean Drugescu de la Titu, judeţul Dâmboviţa, în­tr‑o zi însorită de oc­tom­brie, împreună cu re­­pre­zentanţii BCR (ban­ca finanţatoare a omului de afaceri), care mergeau acolo la o vizită obişnuită de lucru. Era perioada recoltei şi, în comunele şi satele de pe drum, oamenii transportau canti­tăţi impresionante de produse agricole cu căruţe trase de cai. Nici un semn că te apropiai de un adevărat pol al industriei auto al României. Renault Technologie Roumaine (RTR), centrul de testare auto dezvoltat de francezi în micul oraş dâm­boviţean, nu avea nimic de‑a face cu peisajul înconjurător de tip rural. Platforma industrială high‑tech construită pe 350 ha părea că este teleportată în plin câmp dintr‑o altă civilizaţie. Cert este că aveam în faţă cea mai mare realizare economică a comunităţii de circa 12.000 de locuitori a oraşului Titu şi poate una dintre cele mai importante ale României. Producătorul francez de automobile a alocat pentru acest proiect de inginerie – al doilea ca mărime după cel din Paris – un buget de aproape o jumătate de miliard de euro până în 2015, când vor lucra acolo peste 2.000 de ingineri. RTR este responsabil de exemplu cu desenarea a 50% din Duster, primul SUV românesc.

Nu mai e o noutate că Duster este un mare succes şi că fabrica Dacia de la Mioveni lucrează aproape la capacitate maximă pentru a onora cererea din Europa de Vest, unde timpul de aşteptare pentru acest model ajunge şi la şase luni.

Nu e de mirare deci că antreprenorul român Jean Drugescu este foarte optimist. La fabrica sa aflată tot la Titu sunt realizate o mare parte din componentele de plastic din SUV‑ul produs la Mioveni.

MATRIŢERUL ANTREPRENOR. „Acesta es­te tabloul de bord. Aceasta este cochilia de la volan, pe aici iese volanul. Acesta este schimbătorul de viteze cu suport de pahar. Ăsta e tot spatele de la Duster când deschizi portbagajul“, explică însufleţit Drugescu, luând una câte una piesele de plastic aranjate pe masa din sala sa de şedinţe. „Livrăm şi în Brazilia, Columbia, Rusia şi în curând şi în Maroc“, spune el, cu referire la celelalte ţări în afară de România unde Renault fabrică Duster. Datorită acestui contract, cifra de afaceri a Metaplast, firma de componente auto a omului de afaceri, a urcat de la un milion de euro în 2009 la 5 milioane de euro în 2010 şi creşte în continuare.

Cine este Jean Drugescu şi cum a reu­şit să lucreze direct cu Renault şi să‑şi multiplice afacerile în plină criză? În vârstă de 59 ani, Drugescu este bucureştean şi de formaţie matriţer. În ’89 lucra la Electroaparataj, una din cele mai importante companii ale României comuniste, datând din 1948. Imediat după Revoluţie, mai precis în august 1990, Jean Drugescu şi‑a făcut propria firmă, Metaplast, care a debutat ca producător de piese pentru industria auto, în mare parte piese de schimb pentru Dacia. Colaborarea Metaplast cu gigantul Renault a pornit în 2005, când firma sa a început să livreze mici componente de bord: întrerupătoare de avarie, sem­nalizatoare, spălătoare de parbriz. Dar nu era ceva spectaculos: vânzările Metaplast oscilau undeva la 1 milion de euro pe an, o sumă mică pentru o firmă din acest sector. Punctul de inflexiune a venit abia în ianuarie 2008, în ajunul crizei mondiale, când Metaplast a fost nominalizată de Renault ca furnizor de rang unu pentru cel mai nou proiect de atunci: Duster H79. Metaplast urma să producă în jur de 20% din ambientul interior de plastic al Duster.

O BANCĂ BUNĂ. Exista însă o mică pro­blemă: finanţarea. Pentru a putea fabrica toate piesele cerute de francezi, era nevoie de o investiţie de la firul ierbii într‑o nouă hală de producţie, adică de 2–3 milioane de euro. Într‑o primă fază, Drugescu a depus un proiect pentru a obţine fonduri europene, fără succes însă: proiectul a fost respins pentru că „un document era antedatat“, spune omul de afaceri, dezamăgit de birocraţia care înconjoară acest sector. Singura soluţie rămânea banca. S‑a dus la BCR, instituţia cu care lucra din 1990, şi a cerut un credit de aproape 3 milioane de euro. „Banca mi‑a dat fără rezerve şi nu oricând, ci în 2008, când toţi bancherii se ascundeau pe unde puteau. (…) Am luat un credit de 3 milioane de euro de la bancă într‑un moment când eu aveam o cifră de afaceri de 1 milion de euro“, detaliază omul de afaceri. Jean Drugescu este unul din puţinii antreprenori pe care i‑am întâlnit care vorbeşte la superlativ despre banca sa. Omul de afaceri are chiar înrămate în biroul său fotografii din diverse reviste şi ziare cu persoane din top managementul BCR. Ce‑i drept, pentru bancă, era un credit destul de sigur. Citeste materialul integral pe MONEY EXPRESS