x


  • EUR
    4.7619
    USD
    4.1988
  • 0° C
    Vremea
    Bucuresti
    Vant

    0 km/h
    Umiditate

    0%
    Presiune

    0 hPa
string(8) "companii"

Cine sunt noii industriaşi ai României

Pentru ei nu există „companii“, există „întreprinderi“. Nu le place să dea interviuri și nu vor să fie fotografiați, dar când ajungi să stai de vorbă cu ei sunt în stare să‑ți vorbească ore în șir despre un utilaj sau o piesă cu denumire ciudată. Și merită să‑i asculți pentru că afacerile lor sunt printre puținele care mai cresc acum în România.

Author: Money.ro | Sursa: Money Express | Publicat: 31.10.2011, 22:17

MONEY EXPRESS vă prezintă poveștile industriașilor români ai secolului XXI, o categorie de antreprenori pentru care criza chiar este o oportunitate. În acest număr, Ioan Simion, fondatorul Confind Câmpina.

L‑am întâlnit pe Ioan Simion la Târgul Tehnic Interna­țio­nal București (TIB) organizat luna trecută la Romexpo. O ediție parcă mai ani­mată decât în anii trecuți: Romexpo era plin de utilaje, motoare, unelte și tot felul de piese, iar printre ele destul de mulți vizitatori interesați. Standul Confind era amenajat afară, în aer liber, pentru că „utilajele noastre sunt atât de mari încât nu au avut loc înăuntru“, după cum a precizat cu mândrie fondatorul companiei Confind Câmpina. Înconjurat de câțiva prieteni vechi din industria petrolului, Ioan Simion stătea la povești despre vremurile bune, pe când România era „al treilea mare producător de echipament petro­lier din lume“.

Omul de afaceri a fost oarecum uimit de interesul presei față de afacerea sa. Deși există de 20 de ani pe piață, Confind nu prea a fost „băgată în seamă“ de presa de business. Și nu este o companie mică: grupul Confind a avut în 2008 – cel mai bun an al său – o cifră de afaceri de 72 de milioane de euro și 1.600 de angajați. „Poate pentru că nu este listată la bursă, sau poate pentru că activează într‑o industrie neinteresantă“, încearcă Simion să găsească o explicație pentru lipsa de interes a ziariș­tilor de business față de afacerea sa.

Adevărul este altul: în anii de boom presa scria mai ales despre magazine, mall‑uri și ansambluri rezidențiale pentru că atât consumul, cât și imobiliarele erau pe val. Acum, când industria a rămas singurul motor al economiei, este și singurul sector care mai generează po­veș­ti de succes. Potrivit ultimelor date ale Eurostat, de exemplu, România a înregis­trat în luna august a acestui an un avans de 12,5% al comenzilor noi în industrie, ceea ce plasează țara noastră pe un onorabil loc șapte în topul celor 27 de state din Uniunea Europeană, în ceea ce pri­vește creșterea industrială.

E adevărat că nu mai avem industria de pe vremuri, dar situația nu este nici atât de neagră cum o prezintă unii. „Nu‑mi place când aud că România nu are industrie, nu cred că e așa. Dacă te uiți așa din avion la întreprinderile din România, vezi că se produc tot felul de transformări: moare o com­panie, dar în locul ei vine alta și industria se dezvoltă“, spune Simion (67 de ani), care deține 64% din compania Confind și este unul din cei mai bogați prahoveni.

MIZA PRIVATIZĂRII. De mai bine de 40 de ani viața lui Simion se învârte în jurul petrolului. În 1968, a absolvit Facultatea de Mecanică a Politehnicii București, după care a lucrat la un institut de cercetare în domeniul petrolului. Revoluția din 1989 l‑a prins pe Simion în București, în poziția de director al direcției mecano‑energetice la Ministerul Petrolului și Gazelor, transformat ulterior în SNP Petrom. După Revoluție, nu a stat mult pe gânduri și a intrat în antreprenoriat.

Împreună cu câțiva subalterni de la minister a înființat în 1991 firma Confind Câmpina. „Am început treaba într‑o baracă prăpădită. La început ne tot gândeam ce afacere să facem, voiam să deschidem service auto. Până la urmă am cumpărat un strung vechi și am început să facem șuruburi și piulițe“, își amintește omul de afaceri. Firma a crescut an de an, și în scurt timp a început să facă diverse lucrări pentru industria de petrol și gaze. Iar privatizarea Petrom, din 2004, a dat un nou imbold companiei lui Simion, care a început să participe la tot mai multe licitații și să și câștige o mare parte dintre ele. „Cred că jumătate din licitațiile Petrom la care participăm le și câștigăm“, spune Simion.

În ultimii ani, OMV Petrom a început să externalizeze foarte multe operațiuni, spre bucuria furnizorilor săi. Iar contractele cu Petrom nu sunt deloc mici. Confind lucrează acum, de pildă, la un proiect de construcție a unui depozit de carburanți pentru Petrom, în valoare de 16 milioane de euro. „Este o lucrare complexă care durează 20 de luni. Evoluția lucrărilor este urmărită zilnic și pot să vă spun că exigențele sunt foarte mari“, spune Simion. Recent, Confind a mai câștigat un contract pe cinci ani cu OMV Petrom prin care va prelua circa 200 de angajați ai Petrom din Buzău, ca urmare a unei alte externalizări. Și mai sunt și multe alte „lucrări la cheie“, cum îi place lui Simion să spună. Per total, cam jumătate din cifra de afaceri a grupului Confind provine din contracte cu OMV Petrom, iar jumătate de la alți clienți mai mici.

Chiar dacă a fost înconjurată de controverse, Ioan Simion crede că privatizarea Petrom a fost un lucru bun pentru România pentru că „înainte de privatizare Petromul era legat de mâini și de picioare“. Simion așteaptă acum și privatizarea Romgaz Mediaș, cel mai mare producător de gaz din România. „Abia aștept să se privatizeze Romgazul și să ajung cel mai mare furnizor al lor“, spune zâmbind industriașul. Până atunci, adaugă el, nu vrea să facă afaceri cu statul, pentru că, spune el, instituțiile și companiile de stat „au altă mentalitate“. Nu vrea să intre în detalii despre corectitudinea și transparența licitațiilor organizate de compania de stat. „Atunci când licitațiile vor fi făcute corect, vom lucra și noi cu ei“, afirmă omul de afaceri.

SPRE RUSIA! Dar până se privatizează Romgaz, Simion are variante de rezervă. În prezent aproximativ 10–15% din cifra de afaceri a companiei sale provine din exporturi în țări precum Italia, SUA, dar și Rusia, după ce în urmă cu cinci ani Confind și‑a înființat o reprezentanță la Moscova. Acum, firma vinde echipamente de milioane de euro pe an unor companii rusești – de fapt le vinde unor intermediari care la rândul lor le revând companiilor petroliere din Siberia. „Avantajul este că rușii sunt deja învățați cu echipamentele românești și apreciază robustețea lor. Unitățile de pompare românești vândute de România rușilor pe vremea comunismului sunt și acum acolo și lucrează“, spune el. Cu toate acestea, adaugă Ioan Simion, compania sa nu a primit nici un fel de susținere oficială pentru a‑și vinde echipamentele pe această piață: nu au existat misiuni diplomatice, evenimente organizate de ambasadă, de Camera de Comerț, nimic. „Din punct de vedere economic, majoritatea ambasadelor de la noi sunt pur decorative“, mai spune el.

Omul de afaceri este convins că România face o mare greșeală tactică prin faptul că nu‑și îmbunătățește relațiile diplomatice și economice cu Federația Rusă. Potrivit unor studii recente, România este una din țările europene cu cel mai mic volum al comerțului cu Rusia. În anul 2000, spre exemplu, România era abia pe locul 23 după volumul exporturilor în Rusia – mai puțin exportau Rusiei doar Cipru, Luxemburg, Portugalia și Malta. În anul 2008, deși nivelul exporturilor României în Rusia a crescut de opt ori – de la 132 milioane de dolari la 1 miliard de dolari – țara noastră a rămas la coada listei, ocupând locul 17. Volumul exporturilor românești în Federația Rusă a rămas mult mai mic decât cele ale Poloniei, de exemplu (7 miliarde de dolari), Cehiei, Ungariei și Slovaciei. Citește mai departe în MONEY EXPRESS