Oficialul european a subliniat că noul sistem va intra in vigoare pentru administraţiile naţionale de la 1 ianuarie 2014, astfel încât acestea să îşi poată pregăti procedurile, orientările pe diferite măsuri şi alocările de fonduri, iar pentru agricultori – beneficiarii direcţi ai plăţilor – sistemul se va schimba efectiv din ianuarie 2015.
Potrivit sursei citate, sectorul viticol din România poate concura cu succes pe piaţa europeană şi poate fi un exemplu de urmat pentru alte sectoare agricole autohtone, apreciind că nu sunt puţine ocaziile când finalul reuniunilor europene este ‘stropit’ cu vinuri româneşti.
AGERPRES: Domnule comisar, în primul rând aş vrea să va întreb dacă sunteţi mulţumit de acordul politic încheiat pe reforma Politicii Agricole Comune? A fost un acord uşor de obţinut? Credeţi că se putea face mai mult?
Dacian Cioloş: În condiţiile în care s-au purtat negocierile, pot spune că sunt mulţumit pentru că toate ideile inovatoare pe care le-am avut în propunerea legislativă iniţială au fost menţinute şi acceptate de cele două instituţii – Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European. Sunt mai puţin mulţumit pentru faptul că ambiţia acestor idei inovatoare nu a fost cea pe care mi-aş fi dorit-o, dar când negociezi cu 28 de state membre….. Aici aveam de ales, sau forţam mâna cu anumite lucruri fără nicio flexibilitate ca să îmi menţin punctul meu de vedere şi cu riscul de a nu avea majoritatea politică necesară pentru a adopta reforma sau cum am încercat să fac, respectiv să-i conving pe cei care au fost în procesul de negociere să accepte argumentele pe care le aveam, dar să adaptez diferite idei noi, în aşa fel încât ele să fie aplicabile şi în Spania şi în Finlanda, Polonia, Franţa sau Marea Britanie.
Cred că am reuşit acest lucru pentru că, din cei 28 de miniştri – inclusiv Croaţia care va intra de la 1 iulie în Uniunea Europeană (UE) şi care a participat la negocieri – atunci când am adoptat acordul politic, doar doi s-au abţinut, dar din motive diferite de cele de conţinut ale reformei. Au fost nişte motive procedurale, administrative, de împărţirea puterilor între Parlament şi Consiliu pe anumite chestiuni. Practic, nu a fost niciun stat membru împotriva a ceea ce am propus şi în Parlament am observat că a fost o susţinere destul de largă. Din punctul acesta de vedere, ceea ce pentru mine este cel mai important este faptul că se schimbă direcţia PAC. Probabil că nu se avansează cu viteza pe care aş fi dorit-o, dar pentru un motor de dimensiunile PAC inclusiv din punct de vedere bugetar, dar si din punct de vedere al conţinutului, nu este uşor să întorci volanul brusc, să apeşi pe accelerator şi să mergi foarte repede. Trebuie să mergi încet şi să îi dai direcţia. Din punctul acesta pot spune că sunt mulţumit.
AGERPRES: Care a fost perioada cea mai grea în cadrul negocierilor privind reforma PAC şi care v-au fost partenerii şi duşmanii?
Dacian Cioloş: A fost o perioadă grea şi interesantă la început, când, înainte de a veni cu propunerea legislativă, am organizat acea dezbatere publică. Nu ştiam la ce să mă aştept, care vor fi reacţiile celor care sunt în afara sectorului agricol vizavi de PAC şi aveam mare nevoie de susţinerea lor ca să pot să justific solicitarea unui buget important pentru agricultură. Succesul acelei dezbateri publice, pe care am organizat-o în primăvara şi vara anului 2010, a fost determinantă pentru ceea ce s-a întâmplat după aceea, pentru că foarte multe idei care au reieşit din acea dezbatere publică mi le-am asumat şi le-am transformat în propunerea legislativă. Acest lucru mi-a dat şi legitimitatea de a le susţine în Comisie, când am făcut propunerea legislativă, iar ulterior în negocieri cu Parlamentul şi cu Consiliul. Un alt moment important şi de durată mai lungă a fost acest progres, în paralel, cu negocierile pe PAC, dar şi pe buget. Atât timp cât nu aveam siguranţa bugetului pentru agricultură din partea Comisiei Europene, nu aveam nici siguranţa că toate ideile inovatoare pe care le-am propus vor fi acceptate. Multe state membre şi parlamentari au spus: dacă reuşeşti să obţii şi să menţii bugetul putem discuta şi de ‘înverzire’ şi de convergenţă şi de transfer de fonduri dinspre vest spre est, însă dacă bugetul PAC scade şi vom fi afectaţi prea mult nu mai putem permite să reducem subvenţiile şi nu vei mai avea convergenţă şi nu vor mai fi acele măsuri de ‘înverzire’. A fost un moment mai dificil, pentru că a trebuit să fac lobby politic în mai multe capitale europene, pe lângă miniştri de finanţe şi prim-miniştri, să le explic reforma şi de ce este important să menţinem bugetul PAC. La fel am cerut şi susţinerea Parlamentului, pe care am obţinut-o. Şi atunci şi a fost un moment cheie, dar şi unul determinant pentru succesul reformei PAC din perioada următoare.
AGERPRES: Aţi afirmat că România este una dintre ţările care au câştigat pe noua reformă PAC. Puteţi să detaliaţi care sunt avantajele, dar şi dezavantajele pentru agricultorii români?
Dacian Cioloş: România are de câştigat, în primul rând, din punct de vedere bugetar. Este una din puţinele ţări care câştigă prin această reformă a Politicii Agricole Comune. Numai plăţile directe vor creşte de la 130-140 de euro la hectar în prezent, până la 196 de euro la hectar, în medie, în anul 2019.
AGERPRES: Totuşi, şi în aceste condiţii plăţile directe vor fi mai mici decât media din Uniunea Europeană….
Dacian Cioloş: Da, vor fi mai mici decât media, dar diferenţa va fi mult redusă. Este vorba de o alocare totală, iar modul cum o foloseşte România este altceva, pentru că sunt state membre care au plata medie la hectar foarte ridicată, dar unde sunt mulţi agricultori care au plăţi la hectar mai mici ca în România. Şi acolo decalajele sunt foarte mari. Dar în condiţiile în care bugetul PAC este redus cu 7-8 la sută, să vii în condiţiile acestea şi să câştigi mai mult, mie mi se pare semnificativ din punct de vedere bugetar. De asemenea, din punct de vedere al conţinutului, România are de câştigat prin flexibilitatea pe care o propune noua PAC pentru că permite României să îşi ia în considerare specificul agriculturii şi să aibă o abordare specifică care să ţină cont de realităţile de aici şi de obiectivele politice care există. Un dezavantaj, deşi nu ştiu dacă este totuşi un dezavantaj, este că România va trebui să aleagă. Nu-i va fi impus nimic, ca să nu poată să spună că am făcut aşa cum mi s-a impus din altă parte. Va trebui să ia nişte decizii. Este un lucru mai complicat pentru că atunci când trebuie să iei decizii, trebuie să ţi le şi asumi pe câţiva ani de zile. PAC a fost făcută în aşa fel încât nu toate regulile şi normele sunt dictate de la Bruxelles. Sunt date doar orientările mari şi nişte reguli minimale de utilizare a fondurilor, după care există pentru multe dintre măsurile noi care au fost propuse, elemente de flexibilitate de care România poate să ţină cont. În rest, nu văd alte elemente cu caracter negativ din această reforma vizavi de România pentru că niciuna din deciziile care au fost luate nu afectează în mod negativ ţara, ci pozitiv. Am încercat în negocieri să fac în aşa fel încât fiecare stat membru care cerea anumite flexibilităţi, să i se acorde, dar cu condiţia să nu-i afecteze pe ceilalţi.
AGERPRES: Ce urmează după acest acord politic? Când va intra efectiv în vigoare noua reformă a PAC?
Dacian Cioloş: Acest acord politic urmează să fie tradus legislativ. Parlamentul trebuie să voteze formal acest acord politic, Consiliul de Miniştri să adopte formal textele legislative, iar în următoarele luni, până la sfârşitul acestui an, Comisia Europeană să vină cu toată legislaţia de implementare care să transpună mult mai clar cum se elaborează PNDR, cum se calculează anumite sume…tot felul de detalii, astfel încât de la 1 ianuarie 2014 toate elementele să fie în vigoare. Noul sistem nu va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, ci din ianuarie 2015, respectiv sistemul de alocare a plăţilor directe pentru agricultori. Efectul de schimbare va apărea din 1 ianuarie 2015, tocmai pentru a lăsa anul 2014 administraţiilor naţionale să îşi pregătească procedurile, să ia deciziile necesare de alocări de fonduri şi de orientări pe diferite măsuri. Pentru administraţiile naţionale reforma intră în vigoare din 2014, dar beneficiarul direct la plăţi o simte din 2015.
De asemenea, PNDR va putea intra în vigoare imediat ce este adoptat şi aprobat de comisie, poate chiar din iunie 2014.
AGERPRES: Domnule comisar, ce credeţi că nu a mers în România, ţinând cont că am rămas tot la stadiul de ţară cu potenţial agricol, fără să rupem gura târgului, a Europei, în niciun sector agricol?
Dacian Cioloş: Nu cred că este chiar aşa. Sunt sectoare, uite luăm de exemplu sectorul viticol, care din 2007, de la aderarea României la Uniunea Europeană a fost organizat, a beneficiat şi de fonduri Sapard, iar după 2007 de fonduri de restructurare. Acum este un sector performant, care vinde la export, şi care şi-a restructurat nu numai partea de vinificaţie ci şi de plantaţii. Este un sector care arată că, prin organizare şi printr-o ţintire a unor obiective pe termen lung, poate folosi atuurile intrării pe piaţa comună, poate folosi eficient banii din PAC ca să obţină rezultate. Dacă ne uitam la acest exemplu, cred că este necesară, în primul rând, o viziune politică pe termen mediu vizavi de ceea ce vrei să faci cu agricultura. Nu poţi să faci doar dacă vine să îţi ceară Comisia Europeană sau FMI sau altcineva din afară. Trebuie să ştii ce vrei, pentru că nu poţi în 5 ani sau 7 ani să restructurezi toate sectoarele, să prioritizezi toate fermele şi toate obiectivele de investiţi. Trebuie să stabileşti priorităţi şi să foloseşti resursele financiare în funcţie de aceste priorităţi. În primul rând, cred că de asta este nevoie. Dacă este posibil ca oamenii politici să-şi calce pe limitările ideologice de partid şi să se pună de acord şi pentru alte sectoare, aşa cum a fost, de exemplu, proiectul de aderare al României la UE, când toată clasa politică a fost de acord cu acest obiectiv. La fel, trebuie să existe un obiectiv pe restructurarea agriculturii şi atunci poţi să foloseşti aceste oportunităţi ale PAC într-o anumită direcţie. În al doilea rând, este nevoie de nişte instrumente pentru a folosi aceste oportunităţi. Mă gândesc în primul rând la legislaţie, la fiscalizare. Am spus-o de mai multă vreme, atât timp cât nu este rezolvată problema fiscalizării, în sensul nu de a taxa agricultorii, ca să nu fiu înţeles greşit, ci de a scoate la lumină producţia agricolă şi a elimina piaţa la negru … Dacă vinzi la negru nu poţi să investeşti din fonduri publice şi nici nu poţi să spui că ai anumită producţie pe piaţă ca să negociezi pentru ea. Deci, trebuie o strategie pe termen lung, o politică fiscală care să încurajeze punerea pe piaţă a producţiei agricole şi servicii de consultanţă performante care să sprijine agricultorii, care intră într-un proces de restructurare, de organizare şi de asociere.
AGERPRES: Consideraţi că este oportună o strategie, un master-plan pentru dezvoltarea agriculturii româneşti?
Dacian Cioloş: Nu este oportună, este necesară o strategie, dar dacă nu este adoptată politic, nu are nicio valoare. Dincolo de conţinut, care este important, mi se pare mult mai important ca ea să fie asumată politic. Dacă nu este asumată politic are o valoare mult redusă, doar una orientativă. Când este asumată politic, strategia are o valoare care îi dă şi o direcţie politică.
AGERPRES: Cum vedeţi agricultura românească şi agricultorul român la finalul reformei, în 2020?
Dacian Cioloş: Pot spune ce îmi doresc, dar nu pot spune cum va arăta pentru că depinde de foarte lucruri. Ceea ce cred eu este că, în reforma PAC, sunt oportunităţi şi potenţialităţi, dar transpunerea lor în rezultate practice nu depinde numai de buget şi de reglementările comunitare, ci de decizii şi de implementarea deciziilor respective. Cred că aceste 19 miliarde de euro pe care România le poate folosi pentru agricultură şi spaţiul rural în următorii 7 ani, adică mai mult de două miliarde de euro pe an, bani care pot intra în agricultura din România, cred că pot să dea o direcţie nouă modului în care evoluează agricultura. Cred că poate să permită şi altor sectoare, decât celui viticol, să devină perfomante pe piaţă şi mai ales cred că ar putea să stabilizeze restructurarea agricolă din punct de vedere al exploataţilor, care trebuie să aibă o viabilitate economică, deci un viitor din perspectiva economică şi socială pe diferite regiuni din ţară, pentru că nu acelaşi tip de fermă va fi viabil în Călăraşi, ca o fermă din Suceava. Există instrumentele ca şi ferma mijlocie din Suceava să poată oferi agricultorului respectiv un trai decent, la fel ca şi ferma mai mare din Călăraşi.
AGERPRES: De ce aţi venit prima dată în România după acordul politic şi ce mesaj aţi dori să transmiteţi agricultorilor şi politicienilor români?
Dacian Cioloş: Mi s-a părut normal să vin acasă, după un astfel de proces care a durat câţiva ani de zile şi de foarte multe ori am spus că din calitatea pe care o am nu pot să fac anumite lucruri pentru România în mod specific pentru că trebuie să am un punct de vedere echilibrat, dar cel puţin pot să informez cu prioritate vizavi de nişte rezultate pe care le-am obţinut şi care pot fi benefice pentru România, ca stat membru al UE. Asta pot să o fac şi am vrut să o fac ca România să fie primul stat unde să avem această discuţie. Dacă se înţelege mai repede ce înseamnă conţinutul acestei noi reforme, cu atât se pot lua mai rapid decizii care pe urmă pot să faciliteze implementarea acestei oportunităţi.
Mesajul meu, atât pentru agricultori cât şi pentru decidenţii din diferite instituţii politice, este să se folosească de această oportunitate de 19 miliarde de euro din noua Politică Agricolă Comună, să se ia deciziile necesare cât mai repede astfel încât agricultura din România să aibă o perspectivă cât mai clară din ceea ce se poate face şi ceea ce nu se poate în următorii ani, pentru că statutul de stat membru al UE nu are nicio valoare dacă nu foloseşti oportunităţile lui. PAC, prin buget şi prin conţinut, este o oportunitate pentru România, dar care va căpăta valoare numai dacă este folosită această oportunitate. Eu asta îmi doresc, ca această oportunitate să fie folosită.
AGERPRES: O ultimă întrebare domnule comisar, i-aţi vrăjit vreodată în negocieri pe oficialii europeni cu brânza de burduf sau cu o ţuică de Zalău, ca să obţineţi ceva avantaje?
Dacian Cioloş: De mai multe ori, dar nu în negocieri. Nu rezolvi nimic cu o sticlă de ţuică. Când vorbim de miliarde de euro trebuie să ai alte argumente. Nu merge aşa. Le-am mulţumit după ce am luat deciziile. Cred că i-am vrăjit cu vinul românesc pentru că ministrul irlandez al Agriculturii, care a asigurat preşedinţia UE, şi căruia i-am adus o sticlă de vin alb de la Recaş, la Consiliul informal de la Dublin mi-a promis că deschide sticla imediat după ce finalizăm reforma.