Consiliul Fiscal, instituție condusă de Daniel Dăianu, consideră că scenariul macroeconomic asumat de Guvern, care este construit pe o scădere a PIB real cu 1,9%, este foarte optimist, se arată într-o analiză făcută de către CF asupra proiectului de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020. Pornind de la studiile INS privind impactul economic al pandemiei, de la referința istorică a crizei economice anterioare ce a debutat în anul 2008, pe baza evaluărilor cantitative și calitative proprii precum și pe baza altor date și prognoze, Consiliul Fiscal apreciază că este prudent și necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracție a PIB real plasată în intervalul 4%-6%, și un scenariu ce prevede o contracție mai severă a PIB, de 8%-9%. Proiectul de rectificare bugetară consemnează o revizuire descendentă de amploare a veniturilor totale estimate ale BGC, respectiv cu 19,05 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile bugetare totale sunt majorate cu 12,9 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar prognozat este majorat cu 31,95 miliarde de lei și respectiv cu 3,1 pp din PIB față de ținta aferentă construcției bugetare inițiale.
Revizuirea negativă a proiecției de încasări are loc la nivelul cvasi-totalității categoriilor de venituri bugetare provenite din economia internă, fiind atribuibilă covârșitor deteriorării cadrul
macroeconomic. Un impact favorabil asupra veniturilor bugetare este generat de sumele suplimentare primite de la UE destinate contracarării efectelor negative asociate pandemiei COVID-19. Revizuirea ascendentă la nivelul cheltuielilor totale este generată de sumele alocate luptei cu efectele asupra sănătății publice și asupra activității economice generate de pandemia COVID-19. Astfel, susține CF, majorările principale sunt localizate la nivelul cheltuielilor cu asistența socială și la nivelul fondurilor de rezervă.
CF apreciază că deficitul bugetar probabil, admițând cadrul macroeconomic asumat de Guvern, este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB, ca urmare a unei supraestimări a veniturilor cu circa 0,3% din PIB și a unei subevaluări a cheltuielilor cu 0,3-0,45% din PIB. Două scenarii pentru cadrul macroeconomic, pe care CF le consideră plauzibile, unul cu un declin economic între 4 și 6% și altul între 8 și 9%, conduc la deficite bugetare pentru anul 2020 de 8,1% – 8,9% și respectiv 9,9% – 10,4% din PIB. Balanța riscurilor aferentă acestor estimări înclină, în opinia CF,
pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului bugetar.
Nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune mare asupra posibilității de finanțare în contextul în care accesul la resurse pe piețele externe devine din ce în ce mai problematic – mai ales pentru economiile emergente. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanțare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% și 14,3% din PIB în funcție de scenariile considerate în 2020, respectiv la 119,5 miliarde de lei (24,7 miliarde de euro) și 144,3 miliarde de lei (30 miliarde de euro).
Deși regulile fiscale au fost suspendate temporar în UE, acoperirea unui asemenea necesar de
finanțare comportă provocări foarte mari pentru România, ce derivă din capacitatea limitată de
absorbție de datorie a pieței interne, incertitudini cu privire la disponibilitatea finanțării pe piețele externe, costul finanțării, nivelul scăzut și posibila deteriorare a ratingului suveran etc.
Consiliul Fiscal apreciază că programe de sprijinire a economiei ce implică un efort bugetar trebuie să fie condiționate de existența surselor de finanțare și de nepericlitarea revenirii la sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Comunicarea din timp, publică, a planurilor de politică fiscal-bugetară pentru revenirea către o
traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare din România pe termen mediu este esențială pentru parcurgerea acestei perioade foarte dificile, se arată în analiza CF. Este de subliniat avantajul prudenței și cumpătării în politica fiscal-bugetară care ar fi putut oferi un spațiu fiscal/bugetar mult mai ridicat în vremuri de criză foarte severă precum cea de acum. Marja de
manevră este mult limitată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale, al doilea ce mai redus din UE, România neavând astfel o capacitate de reacție similară cu cea a țărilor care mobilizează o parte însemnată din PIB la bugetul public. Consolidarea bugetară în anii ce vin cere creșterea veniturilor proprii bugetare provenind din economia internă.
CF atrage din nou atenția că menținerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor ar face cvasi- imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 față de nivelul din anul curent, în condițiile în care acesta este deja periculos de înalt. Revenirea la sustenabilitate fiscal-bugetară reclamă reconsiderarea calendarului de aplicare a legii a pensiilor. Magnitudinea foarte mare a necesarului de finanțare a României reclamă luarea în considerare a tuturor posibilităților de acces la resurse financiare. Toate evaluările privind viitorul trebuie să aibă în vedere impactul pozitiv extraordinar pe care un antidot, mai cu seamă un vaccin îl va genera. Acțiunea unui vaccin va termina ciclul epidemiologic schimbând radical, în sens pozitiv, psihologia oamenilor, sentimentul și încrederea pe piețe și în economie. Factorul vaccin, cu ruptura extraordinară pe care o va provoca, nu trebuie să ne facă, însă, să subestimăm remanența unor efecte nefaste, a unor sechele, schimbări structurale ce vor afecta dinamici viitoare. Economiile post-pandemie nu vor fi similare, sub multe aspecte, celor ante-pandemie.