Vladimir Putin și-a cultivat timp de mai mult de două decenii imaginea politică de conducător puternic și strateg care este în stare să îi fenteze pe liderii din Occident și să restaureze gloria Rusiei de altădată, scrie CNN.

Dar acea imagine atent fabricată a fost serios avariată în ultimele zile, după ce contraofensiva fulgerătoare a armatei ucrainene în estul țării a expus deficiențele majore din planurile Moscovei și a forțat trupele ruse să se retragă în masă cu mult în spatele liniei frontului.

Moscova a încercat să descrie marea fugă din regiunea Harkov drept o „regrupare” a trupelor, dar faptul că armata rusă a ajuns ținta atacurilor unui număr mare de loialiști de rang înalt ai Kremlinului, printre care se numără și liderul cecen Ramzan Kadîrov, arată cât de prost merge războiul pentru Rusia. Rușii au făcut mai mulți pași greșiți în conflictul din Ucraina, ca de exemplu când au pierdut nava-amiral „Moscova” a flotei ruse din Marea Neagră sau când au fost nevoiți să se retragă din regiunile din jurul Kievului, dar situația din prezent ar putea reprezenta o problemă mult mai mare pentru Putin.

„Retragerea din Kiev a fost descrisă ca un gest de bunăvoință, ceva ce au fost nevoiți să facă pentru a salva civilii”, a spus analistul politic rus Anton Barbașin pentru CNN. „Propaganda s-a concentrat mereu asupra regiunii Donbas ca obiectiv principal”, dar odată cu retragerea forțelor ruse din regiunea Harkov, ar fi mult mai greu de explicat un avans și mai pronunțat al ucrainenilor.

Kremlinul a spus luni că Putin este conștient de situația de pe linia frontului din Ucraina și a insistat că Rusia își va îndeplini toate obiectivele „operațiunii militare speciale” de a controla în totalitate regiunile Donețk și Lugansk.

Deputați ruși din Moscova și Sankt Petersburg îi cer demisia lui Putin 

Problemele întâmpinate de ruși în Ucraina au stârnit critici și acuze din partea unor personalități cu mare influență în Rusia. În mod neobișnuit, însuși Putin a fost criticat. Deputați din 18 districte municipale din Moscova, Sankt Petersburg și Kolpino au cerut demisia lui Putin, potrivit unei petiții a cărei listă de semnatari a fost postată pe Twitter. Experții spun că Putin este presat să răspundă în forță.

Naționaliștii și alte voci pro-război din Rusia cer adoptarea unor măsuri tot mai radicale, inclusiv mobilizarea generală și bombardamente împotriva infrastructurii civile din Ucraina. Unii dintre ei spun că armata ar trebui să utilizeze arme nucleare tactice.

Putin a semnat luna trecută un decret prin care a crescut efectivele armatei ruse la 1,15 milioane de militari, după ce a adăugat încă 137.000 de membri ai armatei, dar analiștii spun că va deveni din ce în ce mai greu pentru Rusia să recruteze alte persoane.

Capacitatea Ucrainei de a păstra controlul asupra teritoriilor pe care le-a eliberat și de a-și continua asaltul asupra celor încă ocupate de forțele proruse nu se cunoaște încă, dar experții apreciază că lui Putin îi va fi tot mai greu să se prezinte drept un mare strateg dacă armata ucraineană îi va pune pe fugă și pe rușii din Donbas.

„Este cea mai mare provocare pe care au înfruntat-o ca președinte – Putin și ca națiune independentă – Rusia, de la căderea Uniunii Sovietice”, a spus Barbașin.

Ce măsuri radicale ar putea lua Putin

Cea mai mare temere este că Putin ar urma acum să apeleze la niște măsuri radicale pentru a-și afirma autoritatea. „Se pune presiune pe Putin pentru a-și afirma autoritatea prin schimbări semnificative de personal sau pentru a schimba cursul războiului”, a spus Melinda Haring, directorul adjunct al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic.

Putin s-ar putea să asculte de vocile mai agresive care cer ca Rusia să atace livrările de armament pentru Ucraina și infrastructura critică sau să lanseze și mai multe atacuri cibernetice.

„Nu este o opțiune grozavă întrucât ar putea înăspri rezistența deja puternică a Ucrianei și ar risca intensificarea [tensiunilor] cu Occidentul”, a spus Haring, care este de părere că cea mai bună opțiune pentru Putin ar fi să ceară negocieri și să tragă de timp. Moscova a făcut deja niște pași în această direcție. Într-o declarație surprinzătoare făcută luni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova ar fi dispusă să negocieze cu Ucraina.

„Președintele le-a spus participanților la întâlnire că noi nu refuzăm negocierile, dar cei care o fac ar trebui să înțeleagă că cu cât amână mai mult acest proces, cu atât le va fi mai dificil pentru ei să negocieze cu noi”, a spus Lavrov, potrivit Tass. Negocierile i-ar permite Rusiei să încetinească avansul trupelor ucrainene și să „continue cu mobilizarea pe ascuns și regruparea”, însă Kievul a spus foarte clar că va refuza orice negocieri care presupun ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul ei.

Kremlinul dă vina pe oricine în afară de „geniul” și strategul militar Putin

Kremlinul încearcă se dea vina pentru eșecurile pe care armata rusă le înregistrează în Ucraina pe ajutorul pe care NATO și Occidentul îl oferă ucrainenilor, dar cu cât trupele Kievului înaintează mai mult pe front, cu atât va fi mai greu pentru Putin să arunce vina pe alții. „Până acum șase luni, Putin era văzut ca un geniu. Era mult mai deștept decât toți ceilalți”, a spus Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa.

„Vor încerca să îi găsească scuze, dar într-un final, cred că cei mai mulți oameni vor da vina pe el”. Toată lumea așteaptă acum următoarea mutare a lui Putin. Este clar că decizia de a invada Ucraina – și ce va face în continuare – va defini moștenirea pe care o va lăsa în urmă după ce nu va mai conduce Rusia, iar în urma evenimentelor din acest weekend, imaginea sa este mai pătată ca niciodată.