Statele insulare care se întind în tot Pacificul de Sud și cunoscute mai mult pentru potențialul lor turistic decât pentru resursele naturale pe care le dețin, nu par să prezinte, la prima vedere, o valoare geopolitică însemnată, însă, cu toate acestea, arhipelagurile vulcanice izolate de restul lumii au devenit cea mai nouă arenă în care SUA și China își dispută supremația, scrie CNN.
Această competiție a ajuns în centrul atenției în ultimele zile, când ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a încheiat un tur de zece zile în care a vizitat opt țări din Pacificul de Sud pentru a promova cooperarea și un plan economic prin care Beijingul încearcă să își extindă rolul în regiune.
Vizita lui Wang și știrile despre propunerea Beijingului nu au fost privite cu ochi buni de alte puteri care au interese de mult timp în zona Pacificului de Sud, precum Australia, Noua Zeelandă și SUA. Washingtonul a anunțat săptămâna trecută că își va intensifica sprijinul pentru țările din regiune, iar Canberra și-a trimis ministrul de externe într-un tur diplomatic prin care să îi facă concurență Chinei.
Încercările Chinei de a forma un pact nu au primit în general sprijinul celor 10 țări pe care ministrul chinez le-a vizitat, însă Wang a lăsat în urma lui un mesaj clar al interesului pe care Beijingul îl arată pentru regiunea Pacificului de Sud, iar vizita sa a ridicat noi întrebări despre felul în care națiunile insulare vor reuși să gestioneze tensiunile în creștere dintre marile puteri.
Din punctul de vedere al Statelor Unite și al Australiei, Beijingul își îmbunătățește relațiile cu capitalele statelor insulare sub pretextul că negociază proiecte de infrastructură sau acorduri modeste de securitate, în timp ce își sporește prezența militară din regiune.
SUA și Australia, îngrijorate de influența Chinei în Pacificul de Sud
SUA operează mai multe baze militare în Pacificul de Sud, iar armata americană are dreptul să folosească spațiul aerian și apele teritoriale ale unor state din regiune, preum Micronezia, Insulele Marshall și Palau.
Australia, la rândul ei, își operează propriile forțe militare navale în regiune și a avut de mult timp legături de securitate și apărare cu guvernele statelor insulare vecine, inclusiv antrenamente militare și de menținere a păcii.
Regiunea a fost menționată săptămâna trecută într-o declarație comună a președintelui Joe Biden și premierul neozeelandez Jacinda Ardern, care și-au exprimat îngrijorarea despre „instituirea unei prezențe militare constante în Pacific de către un stat care nu ne împărtășește valorile”.
„Dacă China ar obține drepturi de a înființa baze militare, ar putea să desfășoare temporar nave de război și aeronave pe insule”, a spus Timothy Heath, cercetător de top în domeniul apărării internaționale al Corporației RAND.
„Navele și avioanele lor ar putea pune în pericol navele și avioanele americane și australiene care trec prin apropiere”, a explicat Heath, care a adăugat că și în lipsa unei prezențe militare China ar putea să „strângă informații secrete despre operațiunile militare americane și australiene”.
Interesul Chinei pentru insulele din Pacific nu este ceva nou. La începutul anilor 2000, în timp ce SUA își îndrepta atenția înspre Orientul Mijlociu, Beijingul începea să formeze parteneriate economice și diplomatice în regiune, inclusiv cu scopul de a le câștiga încrederea și să le îndepărteze de Taiwan.
Kiribati și Insulele Solomon au adoptat poziția Chinei cu privire la Taiwan
În prezent, doar patru dintre cele 14 națiuni din Pacificul de Sud mai recunosc oficial Taiwanul ca stat independent după ce Insulele Solomon și Kiribati au adoptat poziția Chinei în 2019.
În ultimii ani, Beijingul a urmat o politică externă mult mai agresivă și și-a extins programele de finanțare în străinătate. China a sprijinit proiecte promovate la scară largă în anumite țări din Pacific, precum construirea unui stadion care să găzduiască Jocurile Pacifice în Insulele Solomon, a autostrăzilor din Papua Noua Guinee și a podurilor din Fiji, iar președintele Xi Jinping a vizitat regiunea de două ori, în 2014 și 2018.
Îngrijorările legate de ambițiile militare ale Beijingului în regiune s-au aprins în aprilie după ce China și Insulele Solomon au semnat un acord de securitate care a stârnit temeri despre posibilitatea ca Beijingul își facă simțită prezența militară în țară.
Ministrul de externe chinez s-a grăbit să dezmintă faptul că Beijingul ar avea intenții ascunse și a cerut observatorilor „să nu fie neliniștiți” în legătură cu obiectivele Chinei în regiune, acolo unde chinezii spun că nu au „nicio intenție de a se lupta pentru influență”.
