AcasăEconomieCoface: Posibilitatea unei recesiuni globale devine tot mai clară

Coface: Posibilitatea unei recesiuni globale devine tot mai clară

”Dincolo de repercusiunile războiului din Ucraina, înăsprirea monetară globală şi constrângerile multiple asupra creşterii chineze relevă  o perspectivă sumbră. Pe termen scurt, economia pare să se instaleze într-un regim de „stagflaţie”, în care stagnarea economică şi preţurile în creştere rapidă coexistă. Între timp, posibilitatea unei recesiuni globale devine din ce în ce mai clară”, arată Coface.

În acest context, Coface a realizat revizuiri generale în sens descendent ale previziunilor de creştere a PIB-ului şi ale evaluărilor sectoriale şi de ţară.

Opt ţări, inclusiv Italia, Danemarca, Elveţia, Egipt şi Chile, au fost evaluate în jos, după 19 retrogradări anunţate în trimestrul al doilea.

Un număr de 49 de retrogradări sectoriale evidenţiază deteriorarea clară a condiţiilor din sectoare sensibile la ciclul economic, cum ar fi construcţiile, metalele şi lemnul, dintr-o varietate de zone geografice.

Cele mai multe dintre riscurile menţionate în publicaţiile anterioare Coface s-au materializat: criza energetică din Europa, inflaţia persistentă şi înăsprirea monetară agresivă. Acestea au contribuit la revizuirea în a jos a creşterii economice mondiale în 2023: cu un estimat de sub 2% similar anilor 2001, 2008, 2009 şi 2020.

”În timp ce previziunile de creştere au fost revizuite negativ pentru toate regiunile din lume, Europa este ţinta celor mai grele perspective, cu o recesiune care pare inevitabilă în toate principalele economii în iarna ce urmează. Într-adevăr, criza energetică se intensifică şi bătrânul continent se pregăteşte pentru o sobrietate „impusă”. Fie că aceasta va lua forma unei reduceri „voluntare” (suspendarea activităţilor neprofitabile din cauza costurilor energiei) sau a unei raţionalizări decretate de guverne, scăderea consumului de energie se va traduce neapărat printr-o producţie mai mică şi un declin al PIB-ului. Amploarea declinului va depinde în mare măsură de severitatea iernii, iar Germania, principala putere industrială a continentului, va fi vizată în mod special din acest punct de vedere”, spun analiştii.

În consecinţă, majoritatea retrogradărilor de risc de ţară în acest trimestru se referă din nou la economiile europene.

Sunt anunţate 6 retrogradări suplimentare, în special pentru 3 ţări în care riscul a fost considerat încă foarte scăzut: Danemarca, Elveţia şi Luxemburg. Doar Norvegia, producător de gaze, beneficiază de o mai bună evaluare a riscurilor.

În faţa perspectivei unor preţuri globale ridicate la energie, aproape jumătate din cele 49 de retrogradări ale evaluărilor sectoriale se referă la industrii mari consumatoare de energie, cum ar fi produsele chimice, hârtia şi metalele.

Totuşi, spre deosebire de trimestrul precedent, când majoritatea acestor evaluări în jos s-au înregistrat în principal în Europa, de data aceasta sectoarele au fost retrogradate şi în majoritatea economiilor asiatice şi în Africa de Sud.

”Ultimele luni au confirmat materializarea unei inflaţii persistente ridicate şi tot mai răspândite în economiile avansate şi emergente. În acest context, principalele bănci centrale rămân ferme în luarea de măsuri şi majoritatea au revenit la niveluri cheie ale ratei dobânzii nevăzute în ultimul deceniu. Fed, de exemplu, şi-a majorat rata cheie de 3 ori la rând cu 75 de puncte de bază în vara anului curent. Această agresivitate duce la creşterea înăspririi monetare în alte ţări – în special în ţările emergente – pentru a opri deprecierea monedelor lor faţă de USD”, adaugă ei.

O astfel de înăsprire a condiţiilor monetare şi financiare, dacă ar continua în ritmul actual, ar ameninţa în mod evident creşterea globală şi stabilitatea financiară.

Trei bănci centrale emergente continuă să urmărească politici monetare în contracurent: Rusia, Turcia şi China. Autorităţile monetare chineze au redus unele rate ale dobânzilor de referinţă pentru a susţine activitatea ca răspuns la confirmarea unei încetiniri accentuate a economiei. Aceasta continuă să fie afectată de strategia zero-COVID, de seceta severă din vară şi de criza din sectorul imobiliar.

Problemele sectorului imobiliar, despre care se estimează că reprezintă 30% din PIB, vor contribui la o creştere mai slabă a Chinei cu mult sub standardele din ultimele decenii, în 2022 (3,2%) şi 2023 (4%), generând o încetinire economică bruscă.

Înăsprirea monetară pe scară largă afectează în mod clar perspectivele pentru sectorul global al construcţiilor. Preţurile metalelor industriale şi ale lemnului au scăzut constant în ultimele luni cu 20% şi, respectiv, 60% de la începutul anului, ceea ce a determinat Coface să declaseze aceste sectoare în mai multe zone geografice.

În timp ce băncile centrale sunt hotărâte să combată inflaţia cu „orice este nevoie”, multe se confruntă cu un conflict de obiective cu politica fiscală a ţării/regiunii lor.

Guvernele naţionale, luptând împotriva scăderii activităţii, au multiplicat într-adevăr măsurile de susţinere a puterii de cumpărare a gospodăriilor şi a fluxului de numerar corporativ. Rezultatul va fi un cocktail potenţial exploziv pentru finanţele publice: un deficit public în creştere şi costuri de finanţare mai mari.

În 2021, Coface a avut aproximativ 4.538 de angajaţi şi a înregistrat o cifră de afaceri de 1,57 miliarde de euro.

Ultimele Articole