El a subliniat joi, într-o conferinţă de presă, că CNAS refuză accesul pacienţilor români la servicii psihologice, prin refuzul de a le introduce spre decontare directă în Contractul-cadru.
Aniţei a arătat că pacienţii români pot accesa servicii de psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică şi logopedie (psihopedagogie specială) doar dacă plătesc.
În prezent, CNAS nu decontează în realitate astfel de servicii şi nu încheie contracte cu cabinetele psihologilor. Preşedintele Colegiului a subliniat că CNAS consideră într-un mod aberant ca beneficiarii serviciilor psihologice sunt medicii de specialitate şi nu pacienţii.
Aproximativ 40% din populaţia României, aflată în mediul rural, nu a beneficiat niciodată de o evaluare psihologică clinică şi nu cunoaşte ce este un psiholog.
CNAS doreşte ca în Contractul-cadru 2013-2014 să se prevadă doar decontarea serviciilor medicale, refuzând să le recunoască pe cele conexe, motivaţia fiind că acest lucru excede Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
‘Solicităm Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să recunoască şi să introducă în Contractul-cadru serviciile psihologice. Traversăm o perioadă de criză economică în care depresia şi alte afecţiuni psihogene au devenit o problemă de sănătate publică. În aceste condiţii, este extrem de necesar ca pacienţii să aibă acces direct la servicii psihologice de diagnosticare şi recuperare prin decontare directa cu casele de asigurări. Avem nevoie de un program naţional de asistenţă psihologică a populaţiei’, a declarat prof. univ. dr. Mihai Aniţei.
Preşedintele CPR a subliniat că în majoritatea statelor membre ale UE sunt decontate serviciile psihologice.
Situaţia asistenţei psihologice este la fel de rea şi în spitale, a continuat preşedintele colegiului.
În prezent, la nivelul întregii ţări există un deficit de aproximativ 600 de posturi de psihologi în spitale. Posturile respective sunt prevăzute în organigramă, însă managerii nu le scot la concurs, motivul fiind lipsa fondurilor. În prezent, în sistemul de sănătate sunt angajaţi aproximativ 800 de psihologi.
Actualul proiect al Contractului – reglementează, potrivit art. 3, doar serviciile medicale.
Colegiul Psihologilor din România solicită şi introducerea unor modificări în proiectul Contractului-cadru în care să se precizeze în mod expres obligativitatea consultării reprezentanţilor CPR la elaborarea normelor de aplicare ale Contractului-cadru, cât şi reglementarea serviciilor conexe actului medical.
O altă problemă cu care se confruntă psihologii este faptul că atestatele de liberă practică emise în baza Legii nr. 213/2004 nu sunt recunoscute în spitale din cauza unor neconcordanţe între lege şi ordinele emise ulterior de Ministrul Sănătăţii. În această situaţie se află mulţi dintre psihologi, CPR reclamând în nenumărate rânduri, din anul 2006 până în prezent, această situaţie de fapt.
În prezent, în România sunt aproximativ 14.000 de psihologi, dintre care aproximativ 3.000 îşi exercită profesia în mod independent.
Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o persoană din patru suferă de depresie la nivel mondial.
În 2011, potrivit datelor Institutului Naţional de Medicină Legală, au fost înregistrate 2.784 sinucideri în întreaga ţară, având o medie de aproape 8 sinucideri pe zi.
Iulian Petre, vicepreşedinte COPAC, a spus că lipsa psihologilor afectează bolnavii, pentru că nu toţi îşi pot permite să plătească un psiholog. El a amintit că unul din 88 de copii care se nasc au tulburări din spectrul de autism, pentru care singurul tratament este cel psihologic.
Potrivit lui Iulian Petre, nu toţi părinţii îşi pot permite să plătească 1.000 de euro pe lună pentru tratament psihologic, în plus şi alţi bolnavi cronici au nevoie de asistenţă psihologică.