Agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valutã și în monedã localã și a revizuit perspectiva de țarã de la stabilã la negativã, se arată într-o informare făcută de către Ministerul Finanțelor. În evaluarea efectuatã, agentia de rating recunoaște consolidarea fiscalã prezentatã de actualul Guvern pentru 2020, dar trebuie remarcate câteva aspecte care au fost evidențiate în evaluarea agenției de rating.
„În primul rând, agenția explicã foarte clar cã schimbarea perspectivei se datoreazã creșterii nesustenabile a cheltuielilor angajate de Guvernul anterior, mai clar, urmare a iresponsabilitãții politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani. În al doilea rând, agenția a luat în considerare programul de consolidare fiscalã prezentat de actualul Guvern. În al treilea rând, agenția a decis sã pãstreze rating-ul de țarã al României. Iar în al patrulea rând, subliniez cã suntem astãzi în aceastã situație pentru cã Guvernul anterior a ignorat toate avertismentele primite de la agenția de rating S&P încã din luna februarie anul acesta. Eforturile mele și ale Ministerului Finanțelor Publice în perioada imediat urmãtoare se vor concentra pe finalizarea elaborãrii bugetului pentru anul 2020 și perspectiva 2021-2022, prin care se vor implementa politici ferme de consolidare fiscalã pe termen mediu. Sunt sigur cã în urmãtoarele luni pânã și cei mai sceptici observatori se vor convinge cã România a intrat într-o perioadã lungã de politicã fiscalã responsabilã. Doar persoanele naive sau rãu intenționate pot sã afirme cã rating-ul de țarã poate fi influențat dupã doar o lunã de guvernare PNL. „, precizeazã Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice.
Agenția de rating Standard&Poor’s afirmã foarte clar cã principalul factor care ar putea contribui la îmbunãtãțirea perspectivei este asigurarea consolidãrii fiscale, care sã conducã la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României.
Atacul lui Socol
Unul dintre cei care au avansat ideea că scăderea ratingului se datorează PNL este Cristian Socol, fostul strateg al programului economic de guvernare al PSD. ”Ce trebuie să înțelegem. Dialogul MFP-agenții de rating este continuu. Demnitarii MFP știau de câteva zile despre decizia luată de S&P cu privire la perspectiva de rating a României? Ce s-a discutat cu expertii S&P? Ce argumente s-au adus în favoarea României? Cum să nu scadă Standard & Poors perspectiva de rating dacă dimineață deficitul este 3,7% din PIB, la prânz este 4,1% din PIB, seara este 4,3% din PIB iar în documentele oficiale pui 4,4% din PIB? Cum să nu scadă Standard & Poors perspectiva de rating dacă aseară plafonul pv ponderea datoriei guv in PIB ptr 2020 era de 45% din PIB iar azi dimineață a ajuns la 40% din PIB? Analiza macroeconomică nu e un obiect de joacă, încrederea se câștigă greu și se pierde ușor. Și dacă tot se încearcă a se da vina pe greaua moștenire, de ce Standard & Poors nu a redus perspectiva de rating în timup guvernării social democrate? Au acces continuu la toate informațiile fiscal bugetare, la fel precum au acces FMI, CE, BNR s.a.”, a spus Socol.
Avertismentele
În următorii doi ani, agenția ar putea să scadă ratingul dacă nu se iau măsuri. “Revizuirea perspectivei reflectă riscuri în creștere în ceea ce privește stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie vor stabiliza și consolida poziția bugetară, inclusiv din planurile de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor”, se arată în document.
S&P amenință țara noastră că ar putea scădea ratingul în următorii doi ani dacă dezechilibrele externe și fiscale continuă să se deterioreze și persistă mai mult decât s-a anticipat. Practic, agenția cere României să reducă deficitele în condițiile în care acestea au crescut permanent în ultimii ani din cauza politicilor fiscale ale guvernelor României. PSD a mărit frecvent salariile și pensiile și a redus anumite taxe și impozite, în condițiile unei creșteri economice evidente, iar PNL a anunțat că va continua au acele creșteri, 7,2% a salariului minim de la 1 ianuarie și cu 40% a pensiilor de la 1 septembrie. Conform INS, deficitul comercial al României a ajuns a 14,023 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, cu 2,180 miliarde de euro mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asta înseamnă că ies bani din ce în ce mai mulți din țară pentru că producția internă nu satisface cererea.
Guvernul liberal al anunțat primele proiecții de buget pe 2020 și 2021 după ce a anunțat că deficitul bugetar pe 2019 va fi de 4,43% din PIB. În 2020 acesta va fi de 3,6% din PIB iar în 2021 de 3,34%, peste nivelul de 3% admis de tratatul Uniunii Europene. Practic, un deficit mai mare înseamnă costuri de împrumut mai ridicate pentru că veniturile la buget ale României nu acoperă lună de lună cheltuielile statului cu pensiile, salariile, subvențiile, ajutoarele, investițiile etc. “Considerăm că există motive de a pune sub semnul întrebării realismul țintelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022. În primul rând, înțelegem că guvernul intenționează să păstreze creșterile de pensii prevăzute în legea pensiilor din iulie 2019, ceea ce duce la peste 3% din PIB în creșteri cumulate de cheltuieli cu pensiile în 2020-2022”, se arată în documentul agenției de rating.
În al doilea rând, susțin oficialii S&P, planurile de compensare a măsurilor bugetare sunt complicate de ciclul electoral următor. Având în vedere că deficitul va depăși 3% din PIB, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv, lucru care s-a mai întâmplat în perioada 2009 – 2013. În al treilea rând, o încetinire economică ar cântări greu asupra veniturilor guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. În scenariul nostru macroeconomic, considerăm că România va înregistra o creștere economică aproape de 3% până în 2022.
