Bruxellesul se aşteaptă ca Cei 27 să revină la nivelul economic pe care-l aveau înaintea crizei pnă la sfârşitul lui 2022.
Dacă se va întâmpla acest lucru, ”caluza derogării generală” – care permite derogarea temporară de la limitele datoriilor şi deficitelor stabilite prin Pactul de Stabilitate – va fi abandonată în 2023, a anunţat într-o conferinţă de presă Comisia.
”Vom continua să folosim toate instrmentele pentru a ne repune economiilor pe şine. Prelungim clauza de salvgardare generală în 2022, în vederea dezactivăriiei în 2023”, anunţă vicepreşedintele CE Valdis Dombrovskis.
”Anul acesta şi anul viitor încurajăm statele membre să menţină politici bugetare favorabile creşterii (economice), prin menţinerea investiiţilor publice şi beneficierea de Planul relansării (economice) europene”, adaugă el.
UE urmează să înceapă în iunie un proces istoric de emitere a unei datorii comune, în vederea finanţării unor subvenţii şi împrumuturi destinate statelor membre – în valoare de aproximativ 672 de miliarde de euro -, menite să le ajute să finanţeze investiţii în tranziţiile ecologică şi digitală, în cadrul unui plan global în valoare de 750 de miliarde de euro.
Aceşti bani urmează să permită finanţarea renovării termice a clădirilor, unor proiecte feroviare, unor borne de reîncărcare a vehiculelor electrice, unor reţele de comunicaţii cu viteză mare şi unor infrastructuri de stocarea datelor.
La începutul lui mai, CE şi-a reevaluat în creştere previziunile cu privire la creşterea economică în 2021 şi 2022, prin implementarea acestui plan şi cu ajutorul unei creşteri puternice a vaccinării în UE.
Bruxellesul mizează pe o creştere de 4,3% în 2021 şi de 4,4% în 2022 în cele 19 state din zona euro.
Criza economică provocată de pandemia covid-19 a obligat guvernele la cheltuieli publice, cu scopul de a proteja întreprinderi şi locuri de muncă.
Aceste politici economice au drept consecinţă o creştere – pentru prima oară – a nivelului datoriei publice a zonei euro la peste 100% din Produsul Intern Brut (PIB) al zonei.
