Aceste proiecte-pilot, cu durata de 6 luni, au fost lansate în martie 2023, bazându-se pe bunele practici şi experienţa din Bulgaria şi România în domeniul azilului, al returnărilor, al gestionării frontierelor şi al cooperării internaţionale, mai arată comunicatul de presă al Comisiei Europene.

Acest demers se înscrie în continuarea scrisorii preşedintei CE Ursula von der Leyen din 26 ianuarie a.c. şi a concluziilor Consiliului European din 9 februarie, precum şi a Planului de acţiune al UE pentru Balcanii de Vest din decembrie 2022.

România

România a modificat legislaţia naţională în materie de azil în mai 2023, pentru a permite participarea experţilor EUAA la înregistrarea şi evaluarea cererilor de azil. În decembrie 2022, EUAA şi România au semnat un plan operaţional, consolidând, de asemenea, capacitatea de primire şi de prelucrare a cererilor de azil.

Începând din aprilie 2023, EUAA a trimis unsprezece interpreţi în centrul regional pentru azil din Timişoara. Alţi patru experţi EUAA vor fi mobilizaţi pentru a ajuta autorităţile naţionale cu prelucrarea cererilor.

În ceea ce priveşte returnările, România şi-a modificat legislaţia în mai 2023 pentru a permite luarea unei decizii negative privind protecţia internaţională alături de o decizie de returnare, mai indică sursa citată. Această modificare contribuie la asigurarea unui proces de returnare mai eficient, care să prevină sustragerea persoanelor vizate şi deplasările secundare.

De asemenea, au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte actualizarea sistemului informatic naţional de gestionare a returnărilor şi o mai bună aliniere a acestuia la sistemele informatice ale Frontex, pentru a permite o analiză şi informaţii statistice mai precise. 

În luna mai a acestui an, România s-a alăturat programului Frontex privind serviciile comune de reintegrare, care oferă sprijin în materie de reintegrare pentru returnări. România are contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul reţelei la nivel înalt privind returnările şi cu Frontex în ceea ce priveşte bunele practici în materie de returnare, în special consilierea în materie de returnare.

În ceea ce priveşte gestionarea frontierelor şi cooperarea internaţională, România a continuat să îşi gestioneze în mod eficace frontierele externe cu Serbia . Această cooperare se bazează pe activităţi de prevenire a migraţiei neregulamentare desfăşurate împreună cu autorităţile sârbe, puse în aplicare printr-un protocol de patrulare comună. Pentru a consolida cooperarea cu Frontex, autorităţile române vor găzdui şi vor utiliza primele vehicule mobile de supraveghere ale Frontex la secţiunea de frontieră româno-sârbă din zona operaţională Terra 2023.

România cooperează în continuare cu agenţiile UE în ceea ce priveşte anchetele comune privind criminalitatea organizată, mai spune sursa citată. Printre altele, este vorba despre participarea la platforma europeană multidisciplinară împotriva ameninţărilor infracţionale (EMPACT) şi la planul său operaţional de acţiune pentru combaterea reţelelor infracţionale implicate în introducerea ilegală de migranţi. 

Bulgaria

Bulgaria a luat măsuri operaţionale cu sprijinul Comisiei pentru a îmbunătăţi procedurile accelerate de azil şi a desemnat o listă de ţări de origine sigure, în conformitate cu normele UE. Pentru a simplifica punerea în aplicare a procedurilor de azil şi de returnare, Bulgaria are în vedere posibilitatea de a lua o decizie negativă privind protecţia internaţională, alături de o decizie de returnare. Autorităţile lucrează la digitalizarea sistemelor de azil şi de returnare, cu sprijinul agenţiilor UE şi al serviciilor Comisiei Europene, mai precizează sursa menţionată.

Bulgaria şi-a consolidat, de asemenea, cooperarea cu Agenţia Europeană pentru Azil (EUAA) în materie de azil şi primire. În această vară urmează să se încheie revizuirea planului operaţional al EUAA pentru Bulgaria.

Bulgaria şi-a intensificat, de asemenea, cooperarea cu Frontex. Aceasta include o foaie de parcurs pentru utilizarea întregii capacităţi a agenţiei în materie de gestionare a frontierelor şi de returnare, cu ajutorul unor resurse suplimentare, cum ar fi corpul permanent şi echipamentele tehnice. Frontex i-a oferit deja Bulgariei sprijin suplimentar, punând la dispoziţie consilieri în domeniul returnării şi interpreţi. Bulgaria şi Frontex vor semna, de asemenea, un plan comun de acţiune privind returnarea.

Bulgaria şi-a consolidat, de asemenea, cooperarea cu Europol pentru a combate reţelele de introducere ilegală de migranţi şi pentru a limita deplasările secundare în interiorul UE. Bulgaria a instituit deja un mecanism naţional pentru schimbul de informaţii şi va înfiinţa în curând un grup operativ pentru combaterea introducerii ilegale de migranţi.

Sprijinul financiar acordat de UE pentru consolidarea gestionării frontierelor externe ale Uniunii

Comisia Europeană a anunţat că oferă un nou sprijin financiar României şi Bulgariei pentru punerea în aplicare a acestor proiecte-pilot. Prin urmare, Bulgaria va primi 45 de milioane euro, iar România 10,8 milioane euro. Aceste fonduri vor fi adăugate la programele naţionale din cadrul finanţării „afaceri interne” al Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize.

În plus, Comisia Europeană va lansa cereri de propuneri deschise tuturor statelor membre pentru dezvoltarea de sisteme electronice de supraveghere la frontierele externe terestre (140 de milioane euro) şi pentru sprijinirea sistemelor de primire şi de azil ale statelor membre aflate sub presiune (120 de milioane euro), acordând o atenţie deosebită primirii minorilor neînsoţiţi şi capacităţii de primire la frontieră.

Conform CE, sprijinul financiar face parte din programele de lucru ale mecanismului tematic pentru perioada 2023-2025 şi provine din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (FAMI) şi din Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (IMFV).

Implementarea integrală a proiectelor-pilot este prevăzută pentru septembrie 2023.

Reuniunile comitetului director cu Comisia, agenţiile UE, autorităţile bulgare şi române au loc lunar. Obiectivul este de a asigura acţiuni coordonate pe teren şi schimbul de informaţii între toate părţile interesate. Până în prezent, au avut loc două reuniuni de coordonare pentru fiecare proiect.

Comisia Europeană va continua să sprijine Bulgaria şi România în eforturile comune derulate la nivelul UE pentru gestionarea frontierelor externe şi abordarea provocărilor legate de migraţie.

La 17 şi 20 martie 2023 au fost lansate în România şi Bulgaria două proiecte-pilot cu o durată de şase luni, menite să contribuie la o gestionare europeană a migraţiei mai eficace şi mai durabilă. Aceste proiecte sunt puse în aplicare cu un sprijin operaţional, tehnic şi financiar puternic din partea Comisiei şi a agenţiilor UE (EUAA, Europol şi Frontex).

Asigurarea unei gestionări eficace a frontierelor externe ale UE este o prioritate pentru care, în actualul cadru financiar multianual 2021-2027, Comisia le-a alocat deja statelor membre 4,3 miliarde euro pentru managementul frontierelor şi politica de vize (IMFV) şi 6,3 miliarde euro pentru gestionarea migraţiei (FAMI).