„Tocmai am aflat că mâine, de la ora 11.00, se vor măcelări în comisia Iordache Codul penal şi Codul de procedură penală”, a spus deputatul USR Stelian Ion, membru al comisiei.
Florin Iordache afirma la începutul lunii noiembrie că un prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu se impune şi că el ar putea fi stabilit în jurul sumei de 19.000 de lei, precizând că nu crede că acest lucru ar deranja pe cineva.
Liberalii sunt împotriva impunerii unui prag valoric la abuzul în serviciu, iar cei de la USR propun o variantă a definiţiei abuzului în serviciu fără prag valoric şi cu menţinerea limitelor actuale ale pedepsei.
Prevederea din Codul penal privitoare la infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie modificată după ce Curtea Constituţională a dat două decizii în această privinţă care vizează, pe de o parte, ca abuzul în serviciu să fie infracţiune doar dacă sunt încălcate legi sau ordonanţe ale Guvernului şi, pe de altă parte, susţine că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.
De asemenea, comisia Iordache are în vedere și transpunerea în legislația noastră a Directivei europene privind prezumția de nevinovăție care ar trebui să se aplice din 2018.
Deputatul social-democrat Ioan Dîrzu a cerut să dispară din discursurile publice expresiile de „penal și „pușcăriabili”, după ce președintele Klaus Iohannis, întrebat despre guvernanții cu probleme penale, afirma că acestea nu au ce căuta în Guvern și că în politică nu funcționează prezumția de nevinovăție, ca în justiție.
Potrivit Directivei Consiliul Uniunii Europene, adoptată în 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, statele membre vor trebui să respecte următoarele obligații conexe: înainte de pronunțarea hotărârii definitive, persoanele suspectate și acuzate nu ar trebui înfățișate drept vinovate prin recursul la măsuri de constrângere fizică, iar sarcina probei îi revine parchetului, în timp ce orice îndoieli întemeiate privind vinovăția ar trebui să îl favorizeze pe acuzat. Totodată, statele membre vor trebui să se asigure că persoanele suspectate și acuzate dispun de măsuri reparatorii eficiente în cazul în care drepturile lor prevăzute în prezenta directivă sunt încălcate.