“În România, fluxurile de ISD au înregistrat o valoare netă negativă de -338 milioane euro în primele cinci luni din 2020, faţă de o valoare netă pozitivă de +2.059 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2019. Chiar dacă această tendinţă este de aşteptat să se inverseze în lunile următoare, semnalul iniţial oferit de direcţia fluxurilor de ISD în primul semestru al anului 2020 reflectă riscul relativ ridicat pe care investitorii străini îl percep asupra economiei României şi mediului de afaceri pe termen scurt”, se arată în raport.
Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) împreună cu Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au organizat pe 6 aprilie un eveniment dedicat celei de-a doua ediţii a studiului comun intitulat ”Raportul privind Investiţiile Străine Directe în România”. ASE şi FIC au iniţiat acest proces de analiză dedicat evaluării contribuţiei investiţiilor străine directe la dezvoltarea economiei în România încă din anul 2017, când a fost lansată prima ediţie a raportului.
La nivel mondial, ISD vor resimţi semnificativ efectele pandemiei. Pentru perioada 2020-2021, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) estimează o reducere a fluxurilor de ISD de până la 40%, iar prognozele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) indică o scădere de până la 30% în anul 2020 faţă de 2019. Două treimi dintre investitorii chestionaţi de EY se aşteaptă la o reducere a investiţiilor planificate pentru anul 2020 în Europa, conform EY Europe Attractiveness Survey 2020.
Potrivit raportului FIC, relocarea activităţilor de producţie în apropierea principalelor ţări consumatoare (cu precădere a celor din China) menţionată inclusiv la nivelul Comisiei şi a Parlamentului European, reprezintă o oportunitate pentru România de a se poziţiona ca o locaţie atractivă pentru ISD-uri.
“România se află însă în competiţie cu statele din regiune şi, aşa cum arată şi rezultatele prezentului studiu, în condiţiile unei competitivităţi reduse a regiunilor sale faţă de cele ale statelor învecinate şi a lipsei de măsuri coerente de politică publică pentru atragerea de ISD cu valoare adăugată ridicată, riscă să consolideze tendinţa existentă de atragere, cu precădere, a activităţilor cu valoare adăugată şi intensitate tehnologică scăzute”, se mai arată în raport.
Exporturile din toată regiunea vor fi afectate de scăderea cererii, precum şi de segmentarea temporară a lanţurilor valorice. “România şi Serbia ar suporta probabil un cost ridicat, întrucât sectoarele lor de fabricaţie sunt mult mai integrate în lanţurile de aprovizionare globale şi contribuie cel mai mult la economiile lor în ceea ce priveşte valoarea adăugată şi ocuparea forţei de muncă”, se mai arată în raport.
România a beneficiat, în anul 2018, de 0,45% din fluxurile totale de ISD la nivel global, situându-se pe locul 40 cu cea mai mare valoare, după Peru şi înainte de Panama, potrivit raportului. Dintre statele din regiune, Polonia a fost principala vizată de investitori, recepţionând 0,88% din fluxurile totale (locul 25), urmată de Cehia cu 0,73% (locul 31) şi Ungaria cu 0,49% (locul 38).
Raportul arată că sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.
“România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech şi serviciilor intensive în cunoaştere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcţionate către Ungaria, 18% către Polonia şi 14% către Cehia, specializarea regională acţionând astfel în defavoarea României”, reiese din studiul realizat de FIC şi ASE. Studiul remarcă necesitatea de a stimula atragerea de ISD în sectoare cu nivel de tehnologie ridicat.
Referitor la componente ale ISD, valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenţi din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investiţiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate, se mai arată în studiu.
.
