Controversatul gazoduct Nord Stream 2 a fost finalizat, după ani de tensiuni, anunţă Rusia; primele aprovizionări cu gaze naturale ar putea să aibă loc ”până la sfârşitul acestui an”, în cazul în care autoritatea de reglementare germană dă undă verde

Acest anunţ, comunicat sobru de către gigantul rus al gazelor naturale Gazprom, aduce a un triumf al Rusiei, în contextul în care tensiunile diplomatice cauzate de acest proiect în valoare de zece miliarde de euro au fost, o vreme, atât de puternice, încât unii credeau că nu va mai fi finalizat niciodată.

În opinia criticilor acestuia – atât din Europa, cât şi în Statele Unite -, gazoductul va creşte pe termen lung dependenţa energetică europeană faţă de Rusia, marele rival strategic al Occidentului, şi constituie o trădare a intereselor Ucrainei, un aliat occidental împotriva Moscovei.

În urma acestui anunţ, preşedinţia ucraineană a proclamat că ”Ucraina se va bate împotriva acestui proiect politic rusesc până la finalizarea acestuia, după aceea şi chiar după începerea livrărilor de gaze naturale”.

Salutând ”una dintre cele mai mari construcţii energetice din lume”, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a anunţat, citând Gazprom, că primele aprovizionări cu gaze naturale ar putea să aibă loc ”până la sfârşitul acestui an”, în cazul în care autoritatea de reglementare germană dă undă verde.

Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a îndemnat la o dare în folosinţă ”cât mai rapidă”.

Nord Stream 2 urmează să dubleze livrările de gaze naturale ruseşti către Germania, principalul promotor al proiectului.

Proiectul se încheie în momentul în care preţul gazelor naturale în Europa atinge recorduri, din cauza unor stocuri reduse înaintea iernii.

El se loveşte însă şi de noi reglementări ale Uniunii Europene (UE) cu privire la transportul gazelor naturale, împotriva cărora Gazprom a formulat recursuri.

Acest tub – cu o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an – parcurge 1.230 de kilometri pe sub Marea Baltică, pe acelaşi traseu ca proiectul său geamăn Nord Stream 1, operaţional din 2012.

Timp de ani de zile, proiectul a opus Washingtonul şi Berlinul, pe europeni între ei, dar şi Rusia şi Ucraina.

Până la urmă, o revenire spectaculoasă aupra poziţiei Washingtonului, în urma instalării la putere a lui Joe Biden, a permis un compromis germano-american în vederea încheierii acestui litigiu.

Unul dintre aspectele cele mai controversate ale Nord Stream 2 este faptul că ocoleşte calea tradiţională a livrărilor, prin Ucraina, şi privează astfel acest aliat al Occidentului de aproximativ un miliard de euro pe an, reprezentând cheltuieli de tranzit.

Kievul se teme de asemenea că acest lucru îl poate face şi mai vulnerabil în faţa Moscovei, privându-l de o pârghie de influenţă importantă.

ARMĂ GEOPOLITICĂ

Cancelrul german Angela Merkel, criticat în acest dosar, sublinia la sfârşitul lui august, în Ucraina, că Berlinul va face totul pentru a prelungi contractul de tranzit ruso-ucrainean, care expiră în 2024, şi a insistat asupra faptului ca gazele naturale să nu fie folosite de către Moscova ca ”o armă”.

Însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că el consideră Nord Stream 2 drept o ”armă geopolitcă periculoasă”.

Exploatat de Gazprom, proiectul, estimat la peste zece miliarde de euro, a fost cofinanţat de către cinci grupuri energetice europene – şi anume OMV, Engie, Wintershall Dea, Uniper şi Shell.

Germania este, în cadrul UE, principalul promotor al gazoductului, pe care-l prezintă drept un proiect economic necesar în vederea realizării tranziţiei energetice şi susţinerii livrărilor în întreaga Europă.

Statele Unite văd proiectul cu ochi răi şi consideră că el consolidează interesele ruseşti, în contextul în care americanii vor să le vândă, la âţndul lor, europenilor gaze de şist.

UE este divizată în acest dosar.

Polonia şi ţările baltice sunt îngrijorate de faptul că europenii se înclină în faţa ambiţiilor ruseşti.

Nord Stream nu se bucură de unanimitate nici măcar în Germania.

Administraţia fostului preşedine american Donald Trump a trecut în 2019 o lege care prevede sancţionarea întreprinderilor implicate în construcţia gazoductuui.

Din această cauză, şantierul – lansat în aprilie 2018 – a fost întrerupt în decembrie 2019, pe când mai erau de instalat 150 de kilometri de conductă, şi a fost reluat un an mai tâîrziu.

Joe Biden a renunţat să-l mai blocheze, apreciind că este prea târziu şi că este mai bine să mizeze pe alianţa cu Germania, de a cărei cooperare Washingtoul vrea să se asigure în alte dosare.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed