Copiii de astăzi ar putea trăi fără probleme 100 de ani, însă viața lor va fi complet diferită

Scenariile despre o viață mai îndelungată pentru generațiile următoare nu mai țin doar de literatura SF, ci devin subiecte concrete de dezbatere pentru oamenii de știință. Una dintre ipoteze este aceasta: pentru copiii din națiunile mai bogate, vârsta de 80 de ani va fi noua vârstă de 60 de ani, iar asta înseamnă o viață cu multe progrese tehnologice, dar și un mod nou de a gândi despre educație, muncă și pensie, scrie National Geographic.

Potrivit demografilor, copiii care au astăzi până la 5 ani au cele mai mari șanse de a ajunge la 100 de ani, iar până în 2050 va fi probabil norma pentru nou-născuții din țările mai bogate, cum ar fi Statele Unite, Europa sau unele zone din Asia.

Dacă ne uităm în istoria recentă, progresele medicale din ultimul secol au prelungit speranța de viață. Pe de altă parte, accesul la educație, un nivel de viață mai bun și faptul că femeile aleg mai des dacă și când să aducă pe lume un copil favorizează un nou mod de a gândi, de a trăi.

Un alt fapt observat de demografi este că populația mondială a atins nouă miliarde în noiembrie, însă ritmul de creștere încetinește și, ulterior, va începe să scadă. În prezent, proporția persoanelor de peste 65 de ani este deja de 1 din 10 și se preconizează să ajungă la 1 din 4 în SUA, până în 2050. Cu alte cuvinte, în viitor vor fi mai puțini locuitori, dar mai bătrâni.

Ce s-ar schimba dacă am trăi 100 de ani? Scenarii

În prezent, viața este concepută în linii mari ca un proces liniar în trei etape: 20 de ani de educație, 45 de ani de muncă, apoi pensionare. Însă, pentru generațiile următoare, atunci când te poți aștepta în mod rezonabil să trăiești cu zeci de ani mai mult față de vârsta medie din prezent, pensionarea la 65 de ani, de exemplu, nu mai are sens nici economic, nici social, nici personal.

100 de ani de viață înseamnă educație prelungită – care începe mai târziu și durează mai mult – cu ani suplimentari pentru joacă pentru cei mici și ani de pauză sau de voluntariat pentru elevii de liceu. Același lucru este valabil și pentru studiile universitare. Pe de altă parte, educația va continua pe tot parcursul vieții. Unele universități oferă deja un „curriculum de 60 de ani” care vizează menținerea lucrătorilor la curent pe o piață a forței de muncă în schimbare rapidă.

Munca va fi reinventată. „Umbra mare care planează asupra vieților mai lungi este că nu poți evita să lucrezi mai mult timp”, spune Andrew Scott, profesor de economie la London School of Business și coautor al cărții The 100-Year Life. Pentru a plăti vieți mai lungi, viața profesională trebuie să fie și mai lungă, dar vestea bună este că munca va fi mai flexibilă. Munca pentru o perioadă mult mai lungă de timp ar putea implica același număr de ore ca în prezent, diferența ar veni din faptul că va fi răspândită pe 50 sau 60 de ani în loc de 30 sau 40, cu pauze de carieră, muncă cu fracțiune de normă și schimbarea locului de muncă în diferite etape ale vieții.

„Asta înseamnă săptămâni de muncă de trei zile, concedii sabatice, timp liber pentru a crește copiii, apoi înapoi la muncă, timp liber pentru a avea grijă de părinți în vârstă sau nepoți, apoi înapoi la muncă”, spune Sarah Harper, profesor și director de gerontologie la Universitatea din Oxford.

Munca s-a schimbat deja dramatic în ultimii trei ani: pandemia de Covid-19 a arătat că se poate obține o flexibilitate mai mare a muncii, cu rezultate bune, săptămânile de patru zile dovedindu-se populare atât pentru companii, cât și pentru angajați, potrivit unui nou studiu din Regatul Unit. În plus, a devenit mai populară economia de tip freelance.

Conceptul de pensionare va evolua pentru cei care vor trăi 100 de ani. Cancelarul german din secolul al XIX-lea, Otto van Bismarck, a fost primul care a introdus pensiile într-un moment în care speranța de viață europeană era de doar 40 de ani. „Echivalentul acelei vârste de pensie de stat acum ar fi de 103”, spune Sarah Harper.

Viața profesională flexibilă înseamnă, de asemenea, „o mare responsabilitate este pusă asupra indivizilor”, spune Andrew Scott, profesor de economie la London School of Business și coautor al cărții The 100-Year Life. „Copiii de cinci ani de astăzi vor trebui să-și gestioneze cariera mult mai mult decât generațiile anterioare.” Ei vor trebui să își gestioneze și sănătatea pentru a reduce impactul bolilor netransmisibile pentru care vârsta este un multiplicator de amenințare, cum ar fi Alzheimer, cancerul, bolile cardiovasculare, artrita și diabetul. Se estimează că vor apărea noi tratamente pentru bolile îmbătrânirii. Însă, viața de 100 de ani nu va însemna (doar) concentrarea pe un aspect tânăr al corpului, ci pe un scop mai pragmatic: acela de a rămâne suficient de sănătos și suficient de conectat pentru a avea un scop la locul de muncă, în familie sau în comunitate.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed