Guido Westerwelle ‘m-a autorizat, m-a rugat şi a fost de acord să spun public faptul că interpretările apărute inclusiv în presa românească cu privire la faptul că această iniţiativă ar fi vizat o anumită ţară, România, sunt total nefundamentate. Ministrul a fost foarte clar, din acest punct de vedere, această iniţiativă nu a vizat România’, a subliniat Titus Corlăţean, într-o conferinţă de presă desfăşurată marţi la Bruxelles, după reuniunea ministerială a NATO.

‘O serie de miniştri, între care şi eu, am subliniat importanţa faptului ca acest mecanism să se adreseze tuturor statelor membre, fără discriminare, pe baza unor criterii obiective identificate şi această abordare a constituit de altfel o poziţie comună a tuturor statelor care au intervenit’, a adăugat şeful diplomaţiei române.

El a precizat că a avut în acest sens şi un amendament privind adăugarea la lista valorilor monitorizate şi ‘tendinţele extrem de preocupante într-o serie de state membre, este adevărat în acest context european complicat, dificil, frământat economic şi social, tendinţele populiste, xenofobe, atitudinile discriminatorii care ar trebui incluse în evaluările făcute cu privire la situaţia din statele membre’.

‘N-am remarcat vreo opoziţie, ba chiar aş spune că în comentariile din marja reuniunii intervenţia României a fost apreciată începând cu iniţiatorii, chiar de ministrul german Guido Westerwelle’, a mai spus Titus Corlăţean.

La reuniunea CAG de luni a fost prezentată scrisoarea comună a miniştrilor de externe ai Germaniei, Olandei, Danemarcei şi Finlandei, adresată la 6 martie preşedintelui Comisiei Europene şi Preşedinţiei Consiliului UE, referitoare la propunerea de înfiinţare a unui mecanism european privind democraţia, statul de drept şi valorile fundamentale ale UE.