Gabriel Ispas, fost secretar de stat în Ministerul Educației: Salariile mici pot fi o cauză dar nu pot fi o scuză.
23 % dintre români cred că principală problemă din educație este corupția.
Radu Nicolae, manager de program la Centrul de resurse juridice: Se referă la toate tipurile de numiri în sistemul de educație, toate scandalurile de plagiat care continuă să ocupe prima pagină a știrilor, micile cadouri care se dau profesorlor pentru atenție sporită la clasă sau directorului pentru că un anumit copil să ajungă într-o anumită clasă.
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinţi: Este un mod de-al nostru de a fi servil profesorului, ceea ce nu este în regulă.
Gabriel Ispas, fost secretar de stat Ministerul Educației: Nimeni nu spune că un părinte nu poate să ofere o ciocolată. Dar este un gest benevol. Nu este un gest impus. Eu am fost cel care a făcut verificarea situației de la școala 10. Aici este o problemă de integritate. Dacă eu că părinte vreau să îi ofer educatoarei fiicei mele un buchet de flori din toată inima pentru munca pe care o face ea la școală, nu pentru că eu vreau ca al meu copil să fie cumva favorizat în relațiile pe care le are cu ceilalți copii. Atâta vreme cât toți înțelegem această chestiune nu este nici o problemă. Problema apare în momentul în care discutăm despre impuneri, discutăm despre constrângeri: una din acestea este că fie trebuie să mergi la after school-ul pe care îl organizez eu, ca și meditația…
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociaților de Părinți: Fiecare profesor la rândul lui poate să facă meditații, este dreptul lui să facă, dar nu cu elevul de la clasă, există și o recomandare în acest sens, este și o hotărare de guvern 583/2016, care se referă la strategia natională anticorupție la nivel național și la capitolul educație mentioneză foarte clar că nu este legal să faci meditații cu propriul elev.
Sunt foarte multe cazuri… părinţii sunt constrânși să ducă copilul la meditații cu profesorul. Inclusiv noi ne facem rău prin acceptarea unui astfel de profesor de la clasă, poate să fie cel mai bun profesor, nu e o problemă, dar ne plătim notele. Este imposibil că acel profesor să-i dea o notă mică la clasă în momentul în care se întâlnește săptămanal cu acel elev și îl meditează.
76 % dintre români cred că mita și relațiile sunt cea mai ușoară cale de a obține servicii publice. Iar 4 din 10 români văd corupția că principală problemă în sistemul de sănătate.
Florin Chirculescu, chirurg: O să vă spun un argument care de foarte multe ori mă pune pe gânduri, deși au trecut atâția ani, când îi refuzi pe pacienți sau pe rudele lor, efectiv le cade fața. Pentru foarte mulți dintre români a refuza onorariile ilegale, să le zic, ilegale de fapt și sunt, înseamnă că nu mai am nicio șansă, înseamnă că mor. Este o problemă extrem de dificilă, este o mentalitate și după cum bine știți tradițiile bune sau rele, nu are importantă, sunt cele care se erodeză cel mai greu.
Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: În sănătate corupția e mai complicată decât strict în politică, să spunem. Pentru că, de multe ori, pentru un medic care câștigă de 20 de ori mai puțin decât colegul lui care lucrează în Germania sau în Anglia, cu care a fost coleg de facultate, nu e doar o chestiune de a-şi păstra verticalitatea, ci e vorba şi de sacrificiu. E un sacrificiu personal pe care un medic trebuie să şi-l asume, un medic care lucrează într-un sat sau într-un orăşel, să refuze de pildă plicul sau să refuze diverse compromisuri. Or, atunci când te duci la medicină, nu mergi acolo pentru că ai vocaţie de călugăr sau de martir.
Şi suntem, noi toţi, suntem neobrăzaţi dacă le cerem astfel de sacrificii medicilor. Unii dintre ei sunt în stare să o facă. Și sunt de admirat şi de respectat, dar mulţi nu. Şi până la urmă e uman, e greu să îi acuzi că sunt aşa cum sunt din cauza unui sistem care te obligă uneori la asta. Asta nu înseamnă că îi deculpabilizezi, dar să ridice piatra cel care nu are păcat.
Românii se feresc să vorbească despre cadouri sau favoruri. Unu din zece români refuză să spună dacă ar da bani pentru a obține ceva de la administrația publică. În schimb, doar 2% dintre europeni refuză să vorbească despre mită.