Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial: Privind către anul 2023, perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudine, de unde şi diverse anticipări recesioniste / De aici şi nevoia de a cunoaşte realitatea din spatele cifrelor

”Poate părea surprinzător că vorbim în continuare despre nevoia de educaţie economică şi financiară, după trei decenii în care am trăit de toate: tranziţie economică, reforme, crize, aderare europeană. Sunt 30 de ani în care economia şi societatea au evoluat semnificativ, însă trebuie să fim conştienţi că schimbări şi reforme vom face continuu, şi de acum înainte, în educaţie, sănătate, economie sau administraţie. Una din lecţiile economice elementare pe care o prezint studenţilor mei, de la primele cursuri, spune că „nimic nu este gratuit” – „there is no free lunch”, că orice are un cost, pentru oricine, mai devreme sau mai târziu, indiferent ce alegem, ca opţiuni individuale sau decizii politice”, a declarat consilierul prezidenţial.

El arată că, deşi considerat poate banal, acest adevăr simplu este deseori ignorat, cu consecinţe profunde pentru decizii esenţiale.

” De prea multe ori întâlnim opinii şi comportamente care par să spună că educaţia este gratuită – pentru că şcolile sunt gestionate în general de stat, că mediul natural este gratuit – pentru că este al tuturor, sau chiar pacea este gratuită – pentru că beneficiem de securitate, fără să fi simţit războiul. De aceea, înainte de a vorbi despre bani, despre cum să îi gestionăm, avem nevoie să ştim mai întâi despre costurile alegerilor noastre şi efectele lor asupra unora sau asupra tuturor, nu doar ca efecte directe, ci şi indirecte, şi nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen lung. Este important să cunoaştem, de exemplu, că inflaţia nu vine de la sine, ci este rezultatul unor decizii. Şi să înţelegem de ce realitatea globală a inflaţiei actuale, extrem de dureroasă în prezent, este de fapt nota de plată pentru politicile monetare şi bugetare din pandemie, politici de tip „whatever it takes”, prin care statele lumii au căutat să salveze economia de criza pandemiei, prin multiplicarea masei monetare şi deficite bugetare fără precedent în ultimele decenii. Şi la acestea se adaugă acum spirala inflaţionistă a războiului şi a unei crize energetice severe, potenţată şi de obiectivele verzi”, spune Cosmin Marinescu.

El precizează că,”pe linia acestor exemple, merită să privim educaţia financiară dincolo de orizonturile de funcţionare cotidiană a sistemului financiar-bancar, dincolo de sfera de business şi reglementare care ţine de dobânzi, curs valutar, prime de asigurare sau cotaţii bursiere”. ”Vă propun să privim educaţia financiară ca activ societal care urmează trei direcţii convergente şi cu temeiuri interdependente: cetăţeanul, mediul de business şi decizia de politică economică. Suntem datori să privim educaţia financiară şi în sensul său mai larg, ca educaţie economică ce ascute simţul realităţii pentru cetăţeanul informat, care ghidează acţiunea umană pe calea optimizării, în sensul antreprenorial al calculelor cost-beneficiu, instrumentul de altfel indispensabil pentru progresul societăţii umane. Însă acest tip de educaţie de conştientizare economică are mai puţină legătură cu sistemul de învăţământ formal, şi mai mult cu principiile economiei de piaţă şi etosul antreprenorial, cu valorile psiho-sociale şi culturale naţionale, sau cu logica practică a disciplinei financiare trăită şi învăţată mai degrabă în familie, nu doar predată în şcoală”, spune Cosmin Marinescu.

Potrivit consilierului prezidenţial, ”revenind la cele trei direcţii, pentru a rezuma exigenţele minimale, ar fi ideal ca cetăţeanul să se poată feri singur de populismul financiar, mediul de business să facă numai strategii de succes iar decidenţii să facă politici economice sustenabile, gândind dincolo de ciclurile electorale”.

”Trăim vremuri în care crizele se suprapun şi se potenţează reciproc, schimbă paradigme şi accelerează transformări sociale şi economice greu de anticipat, dar şi de valorificat în plan strategic. Este bine să vrem şi să avem răspunsuri clare şi imediate la crize, însă nu oricum şi cu orice preţ. În prezent, costurile redresării post-pandemie sunt dublate de efectele războiului, de explozia preţurilor la energie şi materii prime, de inflaţia severă şi schimbările climatice. Din câte vedem, avem încă paşi consistenţi de parcurs pentru a putea vorbi din nou despre stabilitate şi predictibilitate economică”, afirmă el. Cosmin Marinescu menţionează că, ”privind către anul 2023, perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudine, de unde şi diverse anticipări recesioniste”.

”Semnalele anului trecut de revenire a marilor economii au fost anulate, practic, prin efectele războiului asupra sectorului energetic şi la nivelul unor lanţuri cheie de aprovizionare în economia mondială. Prognozele de creştere economică pentru 2023 au fost retrogradate destul de puternic. Fondul Monetar Internaţional şi OCDE estimează pentru Zona Euro şi SUA creşteri economice modeste, de sub 1%, care confirmă fragilitatea economiilor şi îndeamnă la măsuri adecvate, bazate pe prudenţă, echilibru şi responsabilitate onestă pentru viitor. De aici şi nevoia de a cunoaşte realitatea din spatele cifrelor, fie şi numai dacă ne raportăm la ratele persistente ale inflaţiei actuale, atât de dureroase pentru categoriile sociale cu venituri mici şi fixe, cum sunt pensiile, de fapt, pentru marea parte a pensionarilor României”, spune acesta.

Cosmin Marinescu mai afirmă că, ”dincolo de situaţia de securitate, economia va deveni în perioada următoare, dacă nu chiar este deja, spaţiu de afirmare pentru diverse agende strategice, obiectiv de rezilienţă şi sursă de luptă anti-criză”

. ”În acest context, dezbaterile generate de mediul financiar, însoţite de soluţii şi mijloace de acţiune, sunt cât se poate de binevenite, pentru că pot surprinde educaţia financiară pe fiecare din cele trei direcţii, a cetăţeanului, a mediului economic şi a deciziei politice legitime”, declară Marinescu. Consilerul prezidenţială menţionează că ”educaţia financiară reprezintă mijlocul indispensabil pentru a urmări consecvent obiective naţionale esenţiale, precum creşterea susţinută a intermedierii financiare, dezvoltarea competitivă a pieţei de capital şi consolidarea unui sistem de asigurări sustenabil în România”, apreciază consilierul. 

”Privind mai adânc în viitor, avem răspunsuri de dat şi în raport cu provocările revoluţiei digitale, când activele şi monedele digitale vor forţa reinventarea, antreprenorială, a instituţiilor financiare actuale. Diversificarea nestăvilită a mijloacelor de investiţii şi tranzacţii poate deveni efect de bumerang pentru lumea financiară aşa cum o ştiam. Cunosc numeroase proiecte de educaţie financiară derulate de către bănci, asociaţii din mediul financiar şi profesionişti din domeniu. Însă în educaţie, după cum bine ştim, rezultatele nu sunt vizibile imediat, ci necesită consecvenţă, perseverenţă şi inovare. Este important că actorii din sistemul financiar-bancar folosesc deja interacţiunea cu beneficiarii serviciilor lor pentru a informa şi a educa. Clienţi mai educaţi înseamnă decizii financiare mai bune şi, implicit, creşterea sustenabilă a sectorului, în beneficiul întregii economii. Comunitatea financiar-bancară a devenit un interlocutor consacrat, activ şi implicat în dialogul cu autorităţile. Am convingerea că modul în care este întreţinut acest dialog reprezintă, în egală măsură, şi o sursă valoroasă de formare şi informare, pentru toţi cei implicaţi”, spune el.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed