„Există argumente solide pentru o intervenţie a autorităţilor. Aceste active pot da naştere la îngrijorări cu privire la protecţia consumatorilor şi investitorilor. Autorităţile relevante au datoria de a educa şi proteja investitorii şi consumatorii şi trebuie să fie pregătite pentru a acţiona”, a declarat Agustin Carstens la un eveniment organizat la Universitatea Goethe din Frankfurt. „Simbolurile digitale private care se pretind a fi monede nu trebuie să submineze încrederea în băncile centrale”, a apreciat Carstens, care nu a sugerat însă care sunt măsurile concrete care ar trebui luate.
Agustin Carstens, fost guvernator al Băncii Centrale a Mexicului, este ultimul dintr-un şir de decidenţi care s-au pronunţat împotriva monedelor digitale, după ce bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, a cunoscut o apreciere spectaculoasă de peste 1.000% în 2017.
În acest an însă, bitcoin a pierdut aproape două treimi din valoare, ajungând sub pragul de 6.000 de dolari de la 19.000 de dolari în decembrie.
Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, a declarat şi el luni că monedele digitale ar trebui privite drept active foarte riscante, adăugând că BCE analizează riscurile potenţiale pentru băncile din zona euro. Anterior, Randal Quarles, director de reglementare la Rezerva Federală americană declara şi el că monedele digitale ar putea reprezenta o provocare serioasă la adresa stabilităţii financiare dacă ar fi adoptate la scară largă.
Fondată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este considerată „banca centrală a băncilor centrale”. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.
