INDUSTRIA

În luna februarie 2019, volumul producției industriale și-a revenit ușor comparativ cu lunile anterioare (până la o rată anuală de 1,9 la sută), exclusiv pe seama sectorului prelucrător, a cărui dinamică a urcat până la 3,1 la sută. Contribuții mai însemnate în acest sens au avut:
(i) industria altor mijloace de transport, pe fondul livrării unor comenzi în cazul subsectorului naval și al cererii interne consistente pe segmentul de material rulant; (ii) industria farmaceutică, odată cu reluarea activității unui important operator închis în urmă cu patru ani;
(iii) industria construcţiilor metalice și cea a fabricării produselor minerale nemetalice, stimulate de redresarea construcțiilor de clădiri. De asemenea, industria mijloacelor de transport rutier și-a menținut parcursul favorabil, consemnând un ritm robust de două cifre (variaţie de 10,2 la sută). În schimb, sectoarele industriei ușoare au continuat să se contracte în termeni anuali,
date fi ind deficiențele de competitivitate generate de presiunile acumulate pe filiera costurilor salariale.

Perspectivele pe termen scurt se conturează a fi mai optimiste, indicatorul de încredere calculat de DG ECFIN înregistrând o ameliorare în raport cu intervalul anterior până la 1,1 puncte (față de 0,8 puncte).

FORȚA DE MUNCĂ

Oferta excedentară de forță de muncă a consemnat o nouă restrângere în luna februarie, ratele șomajului coborând la cele mai mici valori de după anul 2000 – rata șomajului înregistrat la 3,2 la sută, iar rata BIM la 3,8 la sută (serii de date ajustate sezonier). Această evoluție, alături de stagnarea dinamicii numărului de salariați din economie (începând cu a doua jumătate a anului
anterior) și de menținerea dificultăților privind procesul de recrutare a angajaților – indicatorul de necorelare a pregătirii forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor rămâne la un nivel ridicat – semnalează persistența caracterului tensionat al pieței muncii. Pentru
perioada următoare, rezultatele Sondajului DG ECFIN indică păstrarea unei perspective în general stabilă, extinderi ale schemei de personal fiind așteptate doar în comerț. Condițiile tensionate de pe piața muncii, precum și creșterea salariilor din sectorul bugetar (27 la sută în
termeni anuali), cu efecte de runda a doua propagate asupra mediului privat, sunt responsabile de plasarea ratei anuale de creștere a câștigului salarial mediu net pe economie la unul dintre cele mai înalte niveluri din perioada postcriză (17,9 la sută).

COMERȚUL

Volumul activității din comerț și servicii și-a intensificat viteza de creștere în luna februarie 2019 (aproximativ 9 la sută, variație anuală), sub impulsul majorărilor salariale operate la începutul anului (inclusiv la nivelul salariului minim brut pe economie), acestea favorizând menținerea indicatorului de încredere a consumatorilor în primele luni din an pe un palier similar mediei
anului 2018. Sporirea tranzacțiilor comerciale a fost mai pronunțată pe segmentul bunurilor durabile, fiind imprimată de dinamizarea vânzărilor de produse electrocasnice și mobilier (avans de aproape 20 la sută), posibil în asociere cu intensificarea livrărilor de locuințe noi, observată în a doua jumătate a anului anterior. De asemenea, serviciile de piață prestate populației continuă să înregistreze evoluții favorabile, localizate mai ales la nivelul HoReCa și al activităților recreative.

Conform datelor preliminare publicate de INS, în luna februarie 2019 exporturile de bunuri și-au reluat ritmul alert de creștere (8 la sută în termeni anuali). Aportul principal l-au avut livrările de mașini, echipamente și mijloace de transport, datorită introducerii unor noi tipuri de componente auto în oferta unor companii locale integrate în rețelele internaționale de valoare adăugată. De asemenea, o influență pozitivă au avut exporturile de bunuri agroalimentare, atât cele prelucrate industrial, cât și materiile prime agricole, în acest caz, inclusiv pe seama creșterii cotațiilor internaționale. Un salt au consemnat și importurile de bunuri (până la 11,1 la sută, variație anuală), pe seama efectului de antrenare exercitat de evoluția exporturilor și de nivelul însemnat al cererii de consum. În aceste condiții, deficitul comercial s-a situat la 1.112 milioane euro, marcând o deteriorare cu circa 30 la sută față de aceeași lună a anului anterior.

EVOLUȚIA PREȚURILOR

Dinamica anuală a prețurilor producției industriale pentru piața internă a accelerat până la 6,4 la sută în luna februarie (+1 punct procentual față de intervalul anterior), dominantă în acest sens fiind evoluția prețurilor bunurilor energetice (+2,5 puncte procentuale, până la 13,9 la sută), respectiv ale celor intermediare (+0,7 puncte procentuale, până la 4,8 la sută). Pe lângă
influența exercitată de redresarea cotației țițeiului Brent, determinată atât de factori de natura ofertei (inclusiv intrarea în vigoare a celui mai recent acord OPEC+ de reducere a producției), cât și de factori asociați cererii (îmbunătățirea perspectivei privind activitatea economică globală), a acționat și deprecierea leului în raport cu principalele valute. În cazul celorlalte mari grupe industriale, modificările de ritm au fost marginale.

INFLAȚIA

În luna februarie 2019, rata anuală a inflației și-a continuat parcursul ascendent și a ajuns la 3,83 la sută (+0,51 puncte procentuale), depășind astfel limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare (2,5 la sută ±1 punct procentual). Avansul a fost imprimat în principal de prețurile volatile – ascensiunea cotației țițeiului Brent, dar și deprecierea leului față de dolarul SUA au antrenat majorarea prețului carburanților, în timp ce unele condiții climaterice nefavorabile pe plan european și producția internă redusă de cartofi s-au reflectat în creșterea substanțială a prețului legumelor pe piața autohtonă, până la 35 la sută, variație anuală (cea mai alertă din ultimii șapte ani). De asemenea, inflația de bază CORE2 ajustat a crescut până la 2,67 la sută (+0,14 puncte procentuale), reflectând cu precădere impactul slăbirii leului în raport cu euro.