Cum s-au „topit” peste 3 miliarde de euro din CNADNR

Cap de listă în risipirea banilor publici este contractul de reabilitare a DN 67C, încheiat de Compania de Autostrăzi cu firma Romstrade. Numai pentru acest proiect, oficialii CNADNR au alocat aproape 400 milioane de euro. Mai mult, la sfârșitul anului 2011, inspectorii Curții de Conturi au descoperit că majoritatea drumurilor naționale aveau durata de funcționare depășită.

 

La sfârșitul anului 2011, inspectorii Curții de Conturi au descoperit că majoritatea drumurilor naționale aveau durata de funcționare depășită.

 

Din cei aproape 3 miliarde de euro, alocați pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor naționale și construcția centurilor la nivel de DN, peste 800 milioane de euro au fost alocați reabilitării a puțin peste 1000 km de drum național.

 

Conducerea CNADNR a cheltuit peste 800 milioane de euro pentru reabilitarea a puțin peste 1000 km de drum național, în perioada 2008-2011, se arată în raportul Curții de Conturi. Fără studii de fezabilitate și proiecte actualizate, Compania Națională de Autostrăzi a cheltuit, în medie, aproximativ 800.000 de euro/km de drum reabilitat. Valorile aferente diferitelor tronsoane de drum național reabilitate în perioada 2008-211 variază între 360.000 de euro/km și 3,57 milioane de euro/km.

 

Cea mai mare parte din cei aproximativ 800 milioane de euro au fost risipiți de Compania Națională de Autostrăzi în modernizarea DN 67C Bengești-Sebeș, cu un cost de finanțare de peste 376 milioane de euro, proiect derulat de firma Romstrade, în perioada 2008-2012.

 

Chiar dacă „Transalpina” nu se regăsește printre obiectivele naţionale prioritare argumentele prin care s-a încercat justificarea demarării proiectului de către CNADNR au fost îmbunătățirea condiţiilor de trafic, creșterea vitezei de deplasare și amplificarea turismului montan și de agrement.

 

„Transalpina” s-a reabilitat fără acord de mediu

 

Știați că „Transaplina” s-a reabilitat fără acord de mediu? În contractul dubios parafat de Direcția de Drumuri și Poduri Craiova cu firma Romstrade pentru DN 67C, au fost descoperite nereguli privind obținerea avizelor de mediu. „Executarea lucrărilor fără existența acordurilor de mediu a fost facilitată și de faptul că Ministerul Mediului și comisariatele teritoriale aferente județelor respective, nu s-au interesat și nu s-au implicat suficient în monitorizarea situației și în efectuarea la timp a verificărilor şi controalelor prevăzute de lege. Rămane fără explicaţii pertinente și justificabile legal graba cu care CNADNR a dorit să înceapă lucrările la obiectivul respectiv, fără acorduri de mediu, precum și lejeritatea cu care aceasta a tratat firma Consitrans SRL.  Aceasta, conform contractului, avea obligaţia (neonorată) de a întocmi, pe lângă studiul de fezabilitate, și documentația necesară obţinerii avizelor si acordurilor, inclusiv a raportului la studiul de evaluarea impactului asupra mediului”, se arată în raportul Curții de Conturi.

 

CNADNR a ignorat activitatea de prevenire a înzăpezirii

 

Cu privire la prevenirea și combatera deszăpezirii în perioada 2008-2011, inspectorii Curții de Conturi atrag atenția că la nivelul conducerii CNADNR „nu a existat voință și o preocupare reală pentru efectuarea unor studii de impact și a unor analize comparative, din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii între organizarea în regie și cu utilaje proprii a activităţii de prevenire şi combatere a înzăpezirii şi  formele hibride care au fost implementate, dovedite de realitate ca ineficiente și ineficace”. „Utilizarea panourilor parazăpezi poate fi considerată ca nesemnificativă ca urmare a faptului că managementul companiei nu a aprobat, la nivelul necesar, fondurile solicitate de către DRDP teritoriale pentru achizţiionarea, repararea şi montarea panourilor pe toate drumurile cu pericol de inzăpezire, stabilite prin planurile de iarnă conform Normativului”, sesizează inspectorii CC.

 

Curtea de Conturi a precizat că oficialii CNADNR au ignorat, aproape în totalitate activitatea de prevenire a inzăpezirii prin utilizarea perdelelor forestiere de protecție.

 

La nivelul DRDP Braov, pentru sezonul de iarnă 2011 – 2012, din necesarul estimat de 132.313 ml de panouri parazăpezi au fost montate panouri pe 2.174 ml, reprezentând 1,7% din necesar.

 

La nivelul DRDP Bucureşti, pentru sezonul de iarnă 2011 – 2012, din necesarul estimat de 317.304 ml de drumuri naţionale cu pericol de înzăpezire, care trebuiau protejate cu panouri parazăpezi conform Normativului, au fost protejaţi numai 5.918 ml, reprezentând 1,9% din necesar.

 

Semnalizări în valoare de aproape 200 milioane de euro

 

În perioada auditată, inspectorii Curții de Conturi au descoperit că CNADNR a organizat și realizat activitatea de semnalizare rutieră în baza a 8 contracte în valoare totală de 806 mil lei, din care pentru indicatoare rutiere – contractul in valoare de 478,3 milioane lei, încheiat cu Helvespid, iar pentru marcaje rutiere – șapte contracte, (cate unul pentru fiecare DRDP), în valoare de 327,7 mil lei, încheiate cu Asociaia Plastidrum-Signature

 

„Activitatea privind semnalizarea rutieră a drumurilor naionale nu și-a atins pe deplin obiectivul prevăzut de reglementările legale, acela de asigurare a unui nivel ridicat de siguranţă rutieră i nu s-a ridicat, prin rezultatele sale concrete, la nivelul cerinţelor din normele specifice”, constată Curtea de Conturi.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed