Și mai surprinzător este faptul că programul s-a derulat deja, în sensul că miliardul de euro luat de România la începutul acestei luni a fost ultimul din cele 20 de miliarde derulate deja în cadrul programului. Împrumuturile au început în anul 2012 și s-au derulat pe durata a șase ani.
Cu alte cuvinte, într-o discreție totală, România s-a împrumutat de pe piețele internaționale cu 20 miliarde euro. Emisiunile de obligațiuni derulate nu sunt neapărat criticabile, pentru că pledăm de multă vreme pentru diversificarea surselor de împrumut. În sensul că este nevoie ca statul român să se împrumute și de pe piețele internaționale, nu doar, pe piața internă, de la băncile românești. Dar să derulezi timp de șase ani un program de împrumut în valoare de 20 miliarde euro cu atât de multă discreție pe plan intern este în neregulă. Publicul român ar fi trebuit să știe de acest program pe termen mediu, așa cum a știut și de acordul de împrumut derulat cu Fondul Monetar Internațional.
Dincolo de relevanța publică a programului de împrumut, trebuie remarcată analiza economiei românești pe care o aduce prospectul de emisiune. Negru pe alb, sunt trecute în revistă riscurile care planează asupra economiei românești. Pentru investitorii străini nu pot fi trecute sub tăcere. În schimb, în discursul public guvernamental din România toate aceste riscuri nu sunt deloc numite.
Așadar, iată, succint, care sunt riscurile care planează asupra economiei românești. Incertitudinea politică și economică poate avea efecte adverse asupra economiei românești. Riscul se materializează o dată la șase luni, atunci când partidele aflate la guvernare mai creează o criză politică.