AcasăActualitateMediuCum va arăta vara petrecută de copiii noștri, atunci când vor fi...

Cum va arăta vara petrecută de copiii noștri, atunci când vor fi adulți?

Schimbările climatice sunt mai accelerate decât credeam și deja le resimțim, dar estimările din comunitatea științifică arată că lucrurile vor sta deja „destul de urât” începând din 2050, astfel că verile pe care le vor petrece copiii noștri nu vor fi foarte plăcute. Statul la soare și bronzatul probabil nu vor mai fi atracții turistice, spune Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme.

„Zilele acestea încercam să mă uit să văd ce se va întâmpla în 2050. Fiica mea va avea atunci 30 de ani, iar vremea pe care noi o simțim acum în viața de zi cu zi va fi complet diferită de ce va fi în 2050, fie și numai în ceea ce privește frecvența valurilor de căldură”, a declarat Bogdan Antonescu la Digi24.

„Fenomenele pe care observăm acum țin de variabilitatea naturală, se întâmplă an de an, dar peste aceasta avem și ceea ce numim semnalul de la schimbările climatice. Aceste fenomene pot fi amplificate și natural, dacă avem o perioadă de secetă și atunci intensitatea valului de căldură crește, dar este clar că orice val de căldură pe care îl observăm în prezent este influențat de schimbările climatice. Chiar dacă noi suntem obișnuiți cu astfel de valuri de căldură, în timpul verii, ele vor fi din ce în ce mai intense, deci temperatura în timpul unui val de căldură va fi mai mare decât în trecut”, a explicat Bogdan Antonescu.

Veri mai lungi, dar toride: 41 de  grade, o temperatură „normală”

Până în 2050, pe de o parte, sezonul de vară se va extinde, există studii care arată că în emisfera nordică, în anumite regiuni, vara va dura jumătate de an – asta înseamnă perioade cu caniculă, perioade cu secetă. Sezonul de iarnă va fi mult mai restrâns – asta înseamnă că nu vom mai avea ninsori așa de puternice și deci nu vom mai avea rezerva de apă care este înmagazinată sub formă de ninsoare. Dacă primăvara nu avem ce să se topească, rezerva de apă nu va fi suplimentată. Astfel, frecvența anumitor fenomene extreme o să crească, nu numai valul de căldură, dar o să apară mai frecvent condiții care să susțină apariția furtunilor severe – care pot să producă precipitații intense, grindină, chiar și tornade, a arătat expertul.

„Deci, va fi o lume în care vom avea mai frecvent valuri de căldură, ele vor fi și mai intense în timpul verii, vara va fi mai extinsă și cu mai puține rezerve de apă. Copiii noștri vor avea perioade când 41 de grade va fi temperatura „normală”, n-o să mai pară ceva exagerat. Probabil vor avea perioade în care nu vor ieși din casă, pentru că va fi periculos să iasă. Există estimări care duc spre temperaturi undeva la 50 de grade pentru România în viitor. În orice caz, în următoarele decenii vor fi temperaturi foarte ridicate”, avertizează expertul.

Statul la soare și bronzatul probabil nu vor mai fi o atracție turistică

Pe de altă parte, este și o chestiune de adaptare a organismului la astfel de valori. Ele încă permit supraviețuirea, pentru că există și o limită în temperatură și umiditate care dacă este atinsă, atunci organismul nu se mai poate autoregla și intervine decesul în anumite cazuri. „Dar da, vor fi perioade mult mai severe decât le avem noi în prezent. Un record de temperatură din România e de 44,5 grade, din anii ’50, probabil că în următorii ani recordul acesta va fi doborât, prognozează cercetătorul.

Anumite regiuni din România vor fi afectate de secetă mai mult decât altele – partea de sud mai mult față de partea de nord. Există studii care arată că și Dobrogea, de exemplu, va fi mult mai afectată de ariditate decât alte regiuni ale României, spune Bogdan Antonescu.

Probabil că statul la soare și bronzatul la mare nu vor mai fi chiar așa o atracție turistică. Dar faptul că zona litoralului este apropiată de mare oferă niște condiții astfel încât temperatura să fie puțin mai scăzută decât în alte regiunile învecinate care nu au acces direct la mare. Dar și acolo vor fi temperaturi foarte ridicate. Valurile de căldură vor fi mult mai intense în partea de sud a României, iar asta se va întâmpla până în 2050, nu până în 2100, a punctat Bogdan Antonescu.

Se schimbă anotimpurile: sezonul alergiilor s-ar putea extinde

Va exista și o schimbare a anotimpurilor, dacă vom avea o vară mai extinsă. Dar asta nu înseamnă că în viitor nu vom avea precipitații intense sub formă de ninsoare în timpul iernii. „Numai că vom avea probabil o iarnă mai scurtă, către asta merg cele mai multe dintre simulările numerice pe care le avem în prezent, iar în emisfera nordică lucrurile astea vor fi mai accentuate decât în cea sudică”, spune Bogdan Antonescu.

Pe de altă parte, schimbarea aceasta anotimpurilor are efecte asupra ecosistemelor. Primăvara și toamna fiind cumva comprimate, lucrurile se schimbă destul de mult pentru ecosisteme. Asta înseamnă și pentru agricultură. „Putem să mergem inclusiv până la a spune că sezonul alergiilor, de exemplu, o să se extindă. Există studii care zic așa: bun, dacă se extinde sezonul de vară și cu ce se întâmplă în primăvară înseamnă că va fi mai mult polen sau vom avea perioade mai lungi cu polen și asta poate influența puternic alergiile”, atrage atenția expertul.

România, împărțită în două

În ultimul raport IPCC, România este împărțită în două regiuni: la sud de Carpați și la nord de Carpații Meridionali. Regiunea de sud o să fie în viitor supusă unor perioade mai lungi de secetă, pentru că este inclusă în bazinul extins al al Mării Mediterane și acolo o să fie destul de multe perioade cu secetă prelungită.

Un studiu realizat de o echipă de români a estimat că undeva spre 60 la sută din teritoriul României este în proces de deșertificare, în special zona Dobrogei, unde există condiții propice pentru acest fenomen.

În jumătatea de nord o să avem precipitații, dar precipitații intense pe termen scurt, deci un regim total diferit de ceea ce se va întâmpla în sud, unde este un proces de deșertificare, a arătat Bogdan Antonescu.

„Măsurile pe care le putem lua sunt destul de complicate, dar știm că zona din sudul României este vulnerabilă și asta înseamnă că putem să informăm clasa politică că uite, aici este problema și trebuie făcut mai departe ceva fie în colaborare cu comunitatea științifică, fie numai cu factorii de decizie”, a subliniat expertul.

Schimbările climatice țin de-acum de clasa politică

„Ideea e de conștientizare, pentru că noi suntem cei care încă mai avem posibilitatea nu să oprim schimbările climatice, dar să nu favorizăm creșterea temperaturii undeva la 2 grade sau peste 2 grade Celsius, pentru că la 4 grade Celsius deja lucrurile sunt de neimaginat”, avertizează cercetătorul. 

Schimbările climatice, spune el, nu mai sunt în prezent o problemă care ține de comunitatea științifică, știm suficient de multe lucruri, avem suficient de multe dovezi ca să avem certitudinea că aceste schimbări climatice există și că au un impact.

„Schimbările climatice acum țin de clasa politică, de modul cum vom vota noi și copiii noștri mai departe – mai degrabă noi, în prezent, pentru că noi acum avem posibilitatea asta, să influențăm clasa politică, de exemplu din comunitatea noastră, a cercetătorilor, să furnizăm cât mai multe informații pentru factorii de decizie, să le spunem uite, când un val de căldură lovește regiunea de sud a României, aici e și populație vulnerabilă, persoane vârstnice, și atunci furnizăm baza peste care se pot construi tot felul de măsuri de adaptare. Dar măsurile trebuie să fie la scară mare. Noi, în viața de zi cu zi, fiecare dintre noi putem să facem o mulțime de lucruri – să mergem cu bicicleta, să avem automobile electrice, lucruri care pot părea mărunte, dar neorganizate la scară mare și din perspectivă politică, ele nu sunt la fel de eficiente. Deci, avem nevoie de măsuri care să vizeze întreaga Românie sau întreaga Europă. Inclusiv în școli. Schimbările climatice sau ce se întâmplă cu atmosfera ar trebui să fie, poate, materie de studiu”, a conchis Bogdan Antonescu, expert în fenomene extreme.

Ultimele Articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.