Cum văd ieşirea din criză cei mai importanţi bancheri

0
Cum văd ieşirea din criză cei mai importanţi bancheri

Trecerea României cu brio peste criză depinde de asigurarea lichidităţii în piaţă, de creşterea ratingului de ţară şi implicit de ieftinirea finanţărilor, au declarat în exclusivitate şase bancheri intervievaţi de colegii de la Business Standard. Şefii BRD, Raiffeisen, CEC, UniCredit Ţiriac Bank, ING şi Bancpost sunt de părere că aceste deziderate pot fi atinse prin o reducere a rezervelor minime obligatorii şi prin orice fel de sprijin de la Fondul Monetar Internaţional. Preşedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Pascariu, este de părere că lipsa de lichiditate sufocă sistemul bancar.

Doar BRD, prin vocea preşedintelui Patrick Gelin, susţine că lichiditatea în piaţă este uriaşă. Cei intervievaţi sunt de părere că băncile vor lua o gură de aer prin eliberarea unei părţi de lichiditate din rezervele minime obligatorii pe care le au constituite la banca centrală. Şi dacă în privinţa lichidităţii din piaţă părerile bancherilor sunt împărţite, total diferit stau lucrurile când vine vorba de nefastul Fond Monetar Internaţional, care dă fiori unor politicieni. Bancherii susţin la unison că un acord cu FMI este benefic pentru economia României, căci ar duce la creşterea ratingului de ţară şi la ieftinirea finanţărilor. Preşedintele CEC Bank, Radu Graţian Gheţea, menţionează că dacă vom accesa un împrumut extern, autorităţile vor trebui să ţină cont de toate costurile pe care le implică acesta, inclusiv pe cele sociale.

Specialiştii bancari intervievaţi dau un semn de alarmă şi asupra dificultăţii de reluare a creditării în condiţiile unui rating de ţară scăzut. Şeful Bancpost, Mihai Bogza, spune că avem nevoie de trei tipuri de reduceri pentru fluidizarea creditării: reducerea riscului de ţară, a costului resurselor şi a riscului de lichiditate. Radu Graţian Gheţea susţine că dobânzile atât la credite, cât şi la depozite, vor scădea în primăvară, ultimile ajungând până la maxim 11-12%. Bancherii au o poziţie diferită şi faţă de Banca Naţională a României, în privinţa posibilităţii ca băncile-mamă să reducă din liniile de finanţare acordate subsidiarelor. Consumul în scădere şi cererea mică de credite din piaţă nu susţin suplimentarea fondurilor pentru subsidiare de către băncile mamă.

Şi dacă nu se mai fac împrumuturi, oamenii întârzie şi cu plata ratelor la credite. Reprezentanţii băncilor au declarat pentru Business Standard că băncile au trecut deja la executări silite, deşi s-au ferit până acum de această atitudine. Restanţele românilor la credite au crescut de 2,6 ori într-un an, iar analiştii se aşteaptă ca acestea să treacă, în câteva luni, pragul de un miliard euro. Deprecierea leului şi creşterea dobânzilor au crescut valoarea restanţelor, iar băncile se văd nevoite să-şi taie din profit ca să constituie provizioane, au adăugat bancherii.

 

Citeşte articolul integral pe Standard.ro