Cum văd jurnaliștii maghiari politica din România: ”Minune, de aproape un an există stabilitate politică”

O analiză a ziarului maghiar Magyar Nemzet susține că față de perioadele tulburi din trecutul apropiat, în România există stabilitate politică după ce în Cabinetul Ciucă s-au coagulat o ”comunitate de interese”, scrie Agenția de presă Rador.

”Minune în România: de aproape un an există stabilitate politică”, anunță Magyar Nemzet apreciind că, cel puțin deocamdată, fiecare participant îşi vede realizate propriile sale aşteptări.

”Dacă alegerile ar avea loc mâine, social-democraţii care îşi pot creşte susţinerea, naţional-liberalii care îşi pot pierde câteva puncte procentuale din popularitatea lor, precum şi UDMR ar putea obţine la fel de bine o majoritate parlamentară comodă – apreciază sondajele.

Datele sunt înşelătoare. Populaţia este nemulţumită de guvernare, iar în acelaşi timp aripa opoziţiei nu prezintă vreo alternativă capabilă să formeze un guvern. La rândul său, AUR şi-a atins probabil limita superioară a sustenabilităţii cu indicele de simpatie de circa 15%, amestecat cu atitudinea împotriva sistemului, cu manifestările radicale şi antimaghiarismul. Puţini sunt cei ce cred că partidul compus din ultraşi de fotbal, naţionalişti de tip clasic, foşti securişti, şi tot felul de figuri cu un trecut dubios ar putea fi apţi pentru a conduce ţara.

Cealaltă formaţiune de opoziţie, liberalul extrem USR, se află tocmai în cea de-a doua etapă a destrămării sale.

Este imposibil de prezis cât va dura unitatea coaliţiei şi implicit stabilitatea politică.

Demisia forţată a ministrului socialist al apărării Vasile Dîncu, care a urmat după propunerea unor negocieri de pace americano-ruse, a provocat ceva tulburări în sistem.

După cele întâmplate de la realizarea căsătoriei politice de interes, pentru prima oară s-au formulat atacuri vehemente din partea PSD preşedintelui Klaus Iohannis, numit drept naşul coaliţiei.

Şeful statului a fost cel care – după unii la „sfatul” americanilor – nu a putut trece cu vederea că într-un interviu ministrul apărării a formulat pe marginea încheierii războiului o opinie similară cu cea a lui Viktor Orbán sau chiar a lui Emmanuel Macron, opinie care era alta decât cea propusă de Washington”, notează Magyar Nemet.

Principalele idei:

Intrarea României în Schengen

  • Un eşec ar putea declanşa acuze reciproce între cele două partide mai mari ale coaliţiei şi ar putea amplifica sentimentele ostile faţă de Bruxelles.
  • În timp ce şeful statului, primul ministru, ministrul de externe, liderii de partid îşi menţin atitudinea curtenitoare şi împăciuitoare faţă de Bruxelles, dar chiar şi faţă de Olanda care are o atitudine evident înjositoare faţă de România, politicienii din eşalonul secund al social-democraţilor şi naţional-liberalilor vin cu declaraţii nemaiauzite până acum faţă de o eventuală decizie de respingere a UE sau chiar şi faţă de poziţia Olandei.

Naționalismul românesc

  • În ultima vreme, politicienii din partidele de guvernământ care respectau înainte retorica euroconformă recurg tot mai des la afirmaţii în care critică sau ironizează măsuri sau planuri iniţiate de UE şi prin care trag cu ochiul la susţinătorii AUR şi la cei care reclamă lipsa direcţiei suveraniste. Acest discurs menţionat drept patriotic poate fi completat lesne cu antimaghiarismul faţă de care există cerere, respectiv susţinere în societatea românească ameninţată de inflaţie şi sărăcire.

Viktor Orbán

  • Politica premierului ungar are o valoare de simbol – pe lângă simpatia manifestată de marea majoritate a maghiarilor din Transilvania – şi pentru mase largi de români.
  • Mare parte a celor ce se aşteaptă din partea liderilor ţării la o politică suveranistă urmăresc paşii lui Viktor Orbán. Ei sunt cei care îl apără în comentarii pe veşnic demonizatul premier ungar de către media main stream din România şi ar dori şi la Bucureşti un şef de guvern la fel de curajos care să-şi asume şi conflicte în slujba intereselor naţionale.
  • Politica română este conştientă de popularitatea crescândă a lui Viktor Orbán şi de aceea, din timp în timp, recurge la a speria românii cu presupusele intenţii revizioniste şi de câştigare a influenţei din partea Ungariei.
  • Sub semnul consolidării cooperării regionale, Ungaria încearcă de mai mulţi ani să întărească relaţiile cu Bucureştiul. După summit-ul ungaro-român la nivel de şefi de stat, care a avut loc în septembrie la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a urgentat un acord în chestiunea blocării de către Bruxelles a fondurilor europene destinate Ungariei.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed