AcasăGeneralDe ce a eșuat Laserul de la Măgurele: cauzele, cât ne costă...

De ce a eșuat Laserul de la Măgurele: cauzele, cât ne costă și ce speranțe mai avem

Vestea că România a fost oficial exclusă, la începutul lunii mai, din cel mai mare proiect de cercetare din Uniunea Europeană a fost o surpriză neplăcută pentru opinia publică din România care, până la acel moment, cu mici excepții, a avut parte doar de informații pozitive și laudative la adresa Laserului de la Măgurele, proiectând în toată mass-media beneficiile proiectului aflat în diferite faze de implementare.

Fiind cel mai important proiect științific al României, laserul de la Măgurele ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțări și la proiecte de cercetare. Conform estimării de la Banca Mondială, întreținerea facilității ar costa România 30 milioane de euro anual.Probleme au existat și în urmă cu 3 ani, când presa anunță că ELI-NP a reziliat contractul de 67 de milioane de euro cu consorțiul european EuroGammaS, acuzând consorțiul de întârzieri în livrarea sursei.

Comisia Europeană a luat decizia pe 5 mai de a înființa Extreme Light Infrastructure (ELI) ca un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare (ERIC) doar cu Republica Cehă și Ungaria, fără România. Decizia de a aproba cererea vine după ani de negocieri intense, potrivit unui comunicat al ELI. ”Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională., se spunea în comunicatul ELI, fără a se preciza însă și o dată certă. Facilitățile ELI ERIC sunt ELI-Beamlines în Dolní Břežany în Republica Cehă și instalația ELI-ALPS din Szeged, Ungaria. Acestea sunt primele laboratoare științifice la scară largă construite în cele mai noi state membre ale Europei, la un cost de 300 de milioane EUR – fiecare – în ultimii șase ani, folosind fonduri structurale europene. Ei angajează deja 600 de oameni de știință, ingineri și personal de sprijin din țările gazdă, din regiune și din străinătate.

Citește și: Ministrul Cercetării: România nu renunţă la ideea de a deveni membru în European Research Infrastructure Consortium (ERCI). Excluderea Laserului de la Măgurele din proiect nu este un eşec. Infrastructura e în construcţie. O parte a ei livrează rezultate

Într-un document semnat de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Cristian Teleman, sunt prezentați factorii care au determinat decizia de neincludere a Românie în consorțiul european ELI ERIC, care sunt costurile de funcționare ale ELI-NP și care sunt problemele existente și soluțiile posibile pentru rezolvarea acestora.

Care sunt factorii care au determinat decizia de neincludere a României în consorțiul european ELI-ERIC

Pe scurt, cronologia faptelor care au condus la neincluerea României în consorțiul european ELI ERIC e următoarea:

  • În noiembrie 2018 directorul de la acea dată a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltarea pentru Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN-HH) și, totodată, director al proiectului ELI-NP, academicianul Nicolae Victor Zamfir, a închis prin rezoluțiune unilaterală contractul comercial cu Asocierea EuroGammaS de furnizare a sursei gama din proiectul ELI-NP. Rezoluțiunea a fost făcută cu știința unor miniștri din guvernul PSD care conducea România la acea dată.
  • Motivat prin întârzierile inerente care au apărut în urma necesității de a construi totuși sursa gama a ELI-NP prevăzută în proiect, în martie 2019 organizația Extreme Light Infrastructure – Delivery Consortium (ELI-DC) a decis prin votul Adunării Generale excluderea României din aplicația pentru constituirea ELI ERIC. Acest lucru a fost făcut cu informarea și convocarea părții române să-și apere poziția.
  • Forma finală a aplicației pentru ELI-ERIC, evident fără România, a fost depusă în mai 2020, acest eveniment fiind anunțat public și chiar discutat în presa română. Poziția membrilor ELI-ERIC care au transmis Pasul 2 al aplicației a fost exprimată atunci într-un document ce menționează, printre altele, motivele eșuării încercărilor de mediere a conflictului de către Comisia Europeană, precum și concluziile Comitetului Internațional Consultativ Științific și Tehnic al ELI-DC din noiembrie 2019 privind întârzierea implementării ELI-NP și constituirea ELI ERIC fără România. Concluzia este că țara noastră a pierdut statutul de membru ELI ERIC în martie 2019, iar din a doua jumătate a anului 2020 oficialitățile române fac eforturi continue pentru recuperarea situației.

Prin înlocuirea din funcție a fostului director Nicolae Victor Zamfir, conducerea proietului ELI-NP a fost decuplată de conducerea IFIN-HH, asigurându-se cadrul necesar pentur realizarea unui control obiectiv al IFIN-HH asupra implementării și managementului proiectului.

Care sunt consturile generate de funcționarea ELI-NP și de unde provin fondurile necesare

ELI-NP a fost realizat ca centru de cercetare de tip utilizator, scopul principal al infrastructurii fiind acela de a furniza fascicule pentru utilizatori, interni sau externi, selecționați de către un comitet științific internațional pe bază de merit științific. În aceste condiții de o parte mare a finanțării centrului  este destinată operării, mentenanței și reparațiilor necesare pentru a permite funcționarea la parametrii nominali și fără întreruperi a tuturor sistemelor, precum și asigurarea personalului tehnic-administrativ și de cercetare aferent acestor activități.

Aceste costuri includ:

  • costurile pentru piese de schimb și consumabile
  • costurile pentru servicii de mentenanță, reparații, întreținere
  • costuri pentru utilități și autorizații
  • costurile pentru personalul de cercetare, tehnic și administrativ necesar operării și mentenanței centrului.

În faza premergătoare aplicației pentru formarea ELI ERIC, comitetul AFC (Aministrative and Financial Committee) al ELI-Delivery Consortium a estimat costurile pentru operearea fiecăruia dintre cei trei piloni ai proiectului ELI. Pentru ELI-NP costurile au fost estimate la nivel de 28 milioane de euro pe an pentru infrastructura completă, și la nivel de 20 milioane de euro pe an în perioada până la punerea în funcțiune a sistemului de fascicul gama în 2023.

Finanțarea costurilor de operare, mentenanță și reparații se încadrează în categoria cheltuielilor care pot fi acoperite din fondurile IOSIN (Instalații și Obiective Speciale de Interes Național) dar cu animite limitări și neajunsuri.

Pentru comparație, în anii 2021-2024 costurile de operare pentru ELI-ALPS sunt estimate să crească de la 15,4 milioane de euro pe an la 20 milioane de euro pe an, iar cele ale ELI-Beamlines să rămână la un nivel e 25 milioane de euro pe an. Adițional, costurile pentru funcționarea sediului central al ELI ERIC sunt estimate la peste 2,5 milioane de euro pe an. În vederea înființării ELI ERIC, celor două țări membre non-gazdă, Italia și Lituania, s-au angajat să participe la costurile de operare cu aproape 4 milioane de euro pe an, din 2022, iar cele două țări gazdă, Ungaria și Cehia, s-au angajat să suporte diferența, proporțional cu costurile de operare ale facilității proprii din anul respectiv.

Ce probleme există în acest moment

  1. Conflictul dintre ELI-NP/IFIN-HH și Asociererea EuroGammaS (EGS): rezolvarea amiabilă a acestui conflict este ncesară pentru evitarea unei corecții financiare importantă prin returnarea către Comisia Europeană a sumei rambursate pentru componentele recepționate de la EGS și recuperarea acestei sume de la instituțiile și companiile europene membre ale EGS, soluția care ar afecta pe termen lung colaborările internaționale și, în particular, aderarea României la ELI ERIC. A fost identificată o soluție tehnică în care să se folosească componentele recepționate într-un proiect european de înaltă anvergură științifică care să fie finanțat în cadrul programelor din perioada 2021-2027 și implementat la IFIN-HH și care va fi discutată cu Comisia Europeană.
  2. Excluderea din ELI ERIC: în prezent, România este, prin IFIN-HH, participant în proiectul european IMPULSE care asigură  tranziția de la faza de construcție la faza de operare integrată a celor trei infrastructuri ELI. Colaborarea cu ELI-DC (în viitor ELI ERIC) a fost restabilită și includerea în final a României ca membru gazdă este un obiectiv comun. Opțiunea României în primă fază de a participa ca observator fondator a fost clarificată prin Memorandumul adoptat de guvern în 10 februarie 2021, urmând ca solicitarea oficială să fie înaintată nou-constituitului ELI-ERIC. Acceptarea României ca membru gazdă depinde însă nu doar de finalizarea sursei gama recontractată și de soluționarea conflictului cu EGS ci și asiguarea finanțării operării ELI-NP în condiții corespunzătoare, atât înainte cât și după aderarea la ELI ERIC. Finanțarea ELI-NP cu regulile și limitările prezente în utilizarea fondurilor IOSIN nu securizează funcționarea normală și fără întreruperi a ELI-NP. ELI-NP deține o infrastructură de cercetare realizată cu componente care nu sunt disponibile în mod curent în comerț și a căror înlocuire/reparare necesită timp lungi care pot depăși un an de zile cu riscul de a bloca activitatea experimentală pentru perioade lungi. În consecință, includerea infrastructurii ELI-NP pe lista IOSIN trebuie să fie dublată de măsuri legislative care să permită alocarea fondurilor la nivelul necesar și în mod predictibil pentru a asigura sustenabilitatea proiectului pe termen lung. Trebuie menționat că finanțarea pe fonduri IOSIN nu acoperă cheltuielile de cercetare. O parte din personalul ELI-NP (circa 30%) este implicat în activități de cercetare și trebuie să splice pentru finanțarea prin competiție pe proiecte. Aceste proiecte vor permite dezvoltarea de direcții de cercetare proprii centrului și, de asemenea, vor permite dezvoltarea/îmbunătățirea arajamentelor experimentale instalate la ELI-NP pentru a permite exploatarea la maxim a posibilităților unice oferite de infrastructura de cercetare de la ELI-NP. Pentru a asigra finanțarea activităților de cercetare este necesar ca la nivel național să fie organizate competiții pentru proiecte de cercetare mari, finanțate în mod corespunzător și cu durată de desfășurare adectată, adică 3-5 ani, care să stimuleze excelența și cercetările aplicative cu impact social major, ancorate în strategia pe termen lung de cercetare-dezvoltare a României.

 

Ultimele Articole