De ce românii sunt încă la coada Europei? O explicație

Durata preconizată a vieții profesionale în UE variază de la 31,8 ani în Italia, 32,4 în Croația și 32,9 în Grecia până la 39,9 ani în Danemarca, 40,5 în Olanda și 41,9 în Suedia. România se situează în rândul statelor cu o durată mai scăzută, 33,5 ani, conform Eurostat. De altfel, în tot flancul de est al UE, de la Polonia la Grecia, durata preconizată a vieții profesionale este mai redusă în comparație cu statele vestice. Probabil asta este și o explicație a diferențelor ce încă există între aceste regiuni din punct de vedere economic. 

 

În Europa, islandezii cea mai lungă durată a vieții profesională o au islandezii, 46,3 ani, elvețienii, 42,7 ani, suedezii, 41,9 ani, iar turcii se află la polul opus, cu 29,4 ani.

 

 

 

În 2018, durata preconizată a vieții de muncă a persoanelor din UE (adică numărul de ani în care tinerii de 15 ani sunt așteptați să lucreze în viața lor) a fost de 36,2 ani. Aceasta este cu 0,3 ani mai lungă decât în ​​2017 și 3,3 ani mai lungă decât în ​​2000.

 

Bărbații trebuie să lucreze mai mult decât femeile: în medie, durata de muncă preconizată pentru bărbați este de 38,6 ani și pentru femei 33,7.

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed