Faptul că odată cu instalarea bazei americane localitatea poate deveni o potenţială ţintă a terorismului, nu îi îngrijorează pe localnici. Comuna Deveselu, cu o populaţie de doar 3.300 de suflete a devenit dintr-o dată unul din punctele strategice ale Europei. La începutul lunii septembrie, la Washington, Hillary Clinton şi Teodor Baconschi au semnat acordul privind amplasarea sistemului Aegis de rachete balistice. Construcţia bazei urmează să fie încheiată în 2015.
Potrivit unor relatări ale agenţiilor de ştiri, în cele patru comune aparţinând comunei este mare agitaţie. În biroul primarului, la dreapta şi la stânga stemei ţării se află drapelele român şi american. Cel al UE nu mai este, vraja acestuia a dispărut de mult sau poate nici nu a existat. Este de înţeles, întrucât aderarea la UE nu a schimbat cu mult nivelul de trai din Deveselu, dar americanii, deşi nici nu au sist încă s-au angajat deja, benevol, să modernizeze cele patru instituţii de învăţământ în valoare de 300.000 dolari.
(…)
Baza aeriană de 700 ha de la Deveselu, a fost construită în 1952 cu ajutor sovietic. Aici au aterizat pentru prima oară pe pământ românesc, în martie 1952, primul MIG 15, apoi şi primul MIG 19. Tot de aici a decolat în anii ’60 şi primul MIG-19 supersonic. În ultimul deceniu al dictaturii staţionau aici patru escadrile cu 100 de piloţi şi Deveselu a devenit cea mai puternică bază aeriană a României. După schimbarea regimului, activitatea s-a redus. În anii ’90 rămăsese doar o singură escadrilă de apărare, iar în 2002 baza a fost închisă. În 2006, comandantul Pintilie Brînzai a declarat unei publicaţii britanice de specialitate cu regret şi cu nostalgie că avioanele bazei celei mai importante din România au fost vândute, unul din avioane ajungând în proprietatea unui proprietar japonez al unui restaurant.
Secretarul de stat din MAE român, Bogdan Aurescu, cel care a coordonat şi condus negocierile din partea română, a făcut cunoscute vineri, în cadrul unei informări de presă, elemente ale acordului. Acesta prevede că „în funcţie de posibilităţi” SUA să angajeze în bază persoane juridice şi fizice. În ce priveşte lucrările ce vor fi executate de americani, cum ar fi construcţii, transformări în interiorul bazei, este nevoie de aprobarea acestor lucrări de către autorităţile române. Întreţinerea, estimată la 40 milioane dolari pe an, va fi suportată exclusiv de partea americană, iar România asugură infrastructura şi suportă cheltuielile taxelor locale. În cazul unor daune provocate în străinătate de scutul antirachetă, România nu poartă nicio responsabilitate, doar în cazul în care dauna s-a produs din vina sau neglijenţa României.
