DEZVĂLUIRE: „Foloseau DIPI în interes propriu, iar cei care îi încurcau deveneau indezirabili”

„Poliţiştii agreaţi de câte un prefect sau de vreun preşedinte de consiliu judeţean, de vreun senator ori vreun deputat aflat la putere, erau poliţişti buni, care puteau accede în funcţii de conducere. Poliţiştii care, prin activităţile lor, încurcau clasa politică, deveneau indezirabili. Era cumva firesc, pentru că liderii politici, „zeii“, hotărau şi în ceea ce priveşte conducerea structurilor teritoriale ale DIPI! Invariabil, odată cu schimbarea puterii politice, cei nou-veniţi ameninţau cu reorganizarea sau chiar cu desfiinţarea DIPI, recunoscând unanim modul ticălos în care aceştia funcţionau. La foarte scurt timp însă, „zeii“ înţelegeau că ar putea să folosească DIPI în interes propriu, doar prin mici schimbări şi ajustări operate la vârf. În rest, ceilalţi din structură păreau buni, gata oricând să-i ajute să rămână zei“, scrie Traian Berbeceanu, într-un capitol preluat din volumul său autobiografic şi publicat pe pagina sa de Facebook.

 

„Un poliţist nu poate să avanseze în carieră dacă DIPI se opune şi nu are vreo şansă să ocupe funcţii de conducere importante fără avizul DIPI. Această structură poate, într-o clipă, să pună punct carierei unui poliţist, fără a oferi vreo explicaţie, fără a da socoteală în faţa nimănui! Nici măcar în faţa legii! Astfel, cei de la DIPI sunt cei care fac propuneri cu privire la oportunitatea acordării certificatului ORNISS pentru fiecare lucrător din poliţie. Dacă ei nu vor, certificatul nu îţi este acordat sau prelungit, fără vreo explicaţie. Dacă aceştia vor, certificatul îţi este retras. Odată pierdută autorizaţia de acces la informaţii clasificate, cariera ta de poliţist operativ s-a încheiat, eşti tras pe linie moartă.În toate situaţiile expuse mai sus, DIPI se pronunţă prin „note“ cu caracter de documente clasificate. În conţinutul acestora sunt înscrise aspecte de cele mai multe ori neadevărate sau neverificate, iar poliţistul care face subiectul acestor informaţii nu are vreodată posibilitatea să cunoască adevăratele motive pentru care nu a fost promovat, a fost retrogradat, nu i s-a acordat salariul de merit ori nu i s-a prelungit autorizaţia ORNISS. Răspunsul pe care-l va primi mereu va fi: „Nu au vrut cei de la DIPI.“ În întreaga mea carieră am urmărit cu multă atenţie evoluţia în teritoriu a acestei structuri. Am observat direct relaţiile dintre lucrătorii „doi şi-un sfert“ şi mediul politic”, mai scrie Berbeceanu.

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed