Condiţiile meteo, motivul pentru care localii n-au luat bani pentru dezvoltare turistică

Suma alocată pentru acest an de la bugetul de stat pentru investiii în turism s-a redus de la 167 milioane de lei, la 154,6 milioane de lei, iar până în prezent s-a folosit doar 15% din această sumă, potrivit datelor disponibile pe site-ul ministerului, care arată că doar 5,5 milioane de euro au fost transferate în conturile primăriilor.

 

Reprezentanţii ministerului sunt însă optimişti şi spun că de fapt, decontarea către administraţiile locale este de aproximativ 53% şi se estimează un grad de absobţie a acestor fonduri în proporţie de 85% până la sfârşitul lui 2010, iar sumele nedecontate se vor raporta la bugetul de stat, potrivit răspunsului furnizat la solicitarea Money.ro.

 

De ce nu se înghesuie primăriile să ia banii: condiţiile meteo iarna

 

Printre motivele care au dus la o absorbţie atât de mică a acestor fonduri ajutătoare dezvoltării proiectelor în turism se numără: contestaţiile legate de achiziţiile publice, procedurilor de obţinere a avizelor şi a acordurilor solicitate în Certificatele de urbanism, depunerea cu întârziere a situaţiilor de lucrări, dar şi condiţiile meteo din perioada iernii.

 

Criteriile luate în considerearea pentru includerea proiectele de investiţii în acest program de susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice locale sunt: finanţări care se derulează începând cu anul 2006, existenţa unei documentaţii tehnico-economice aferente proiectului, dar şi în funcţie de sumele solicitate de primării.

 

Rectificarea bugetară nu numai că a adus o scădere a fondurilor, dar 19 primării nu au mai avut fonduri alocate. Vezi mai jos lista proiectelor care nu au primit finanţare de la MDRT anul acesta şi aici lista iniţială.

 

1. CL Albeştii de Muscel, jud. Argeş Schi în România, Albeştii de Muscel

2. CL Borş, jud. Bihor Complex balnear

3. CL Săcuieni, jud. Bihor Complex balnear

4. CL Sînmartin, jud. Bihor Aquaparc în Băile Felix – Băile 1 Mai

5. CJ Braşov -Modernizări baze de salvare în Munţii Bucegi, Făgăraş, Piatra Craiului, Valea Mălăeşti, Vârful Omu, Zănoaga, valea Ciubotea, Valea Sîmbetei, Curmătura

-Construcţii refugii montane în Masivul Bucegi şi Făgăraş

-Reabilitare trasee turistice în Masivul Bucegi şi Făgăraş

6. Municipiul Bucureşti, sector 6 Dezvoltarea infrastructurii de agrement Lacul Morii

7. CJ Călăraşi Dezvoltarea zonei turistice braţul Borcea

8. CL 23 August, jud. Constanţa Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului

9. CL Eforie, jud. Constanţa Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului

10. CJ Gorj Recuperarea valorilor de cult comuna Arcani, satul Stroieşti, com. Dănciuleşti, sat Zăicoiu, com. Jupâneşti, sat Boia, com. Leleşti, sat Frăteşti, com. Scoarţa, satele Bobu şi Pişteştii din Deal, com. Schela, sat Sâmbotin, com. Roşia de Amaradia, sat Seciurile

11. CL Gheorghieni, jud. Harghita Ecologizarea staţiunii Lacu Roşu şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism

12. CL Remetea, jud. Harghita Centru balneo-climateric multifuncţional

13. CL Lupeni, Straja, jud. Hunedoara Schi în România Staţiunea Straja

14. CL Iaşi Dezvoltare infrastructură agrement turistic

15. CL Maramureş Schi în România, Mogoşa

16. CL Vatra Dornei, jud. Suceava Complex agrement Lunca Dornelor

17. CJ Timiş Recuperare valori de cult com Tomeşti, sat Româneşti, oraşul Făget, sat Povârgina, com. Curtea, sat Curtea, com. Pietroasa, sar Crivina de Sus, com. Margina, sat Coşeviţa

18. CJ Vâlcea -Recuperare valori de cult com. Popeşti, sat Urşi, com. Tomşani, satele Bălţăţeni şi Dumbrăveşti

-Infrastructura turistică de agrement a staţiunii Călimăneşti-Căciulata

19. CL Olăneşti, jud. Vâlcea Dezvoltarea infrastructurii balneare şi de agrement, centru de informare turistică, bază de tratament, trasee de cură, centru multifuncţional şi parcare

Cine a realizat investiţii în turism

Cele mai mari sume alocate au fost consiliilor locale din Braşov, Câmpulung Moldovenesc, Predeal, fiecare cu 10 milioane de lei, consiliului local din Dâmboviţa (9 mil. lei) şi autorităţilor din Suceviţa şi Mangalia, fiecare cu 8 mil. lei.

 

Deşi Consiliului Local Braşov i-au fost alocate fonduri în valore de 10 milioane de lei (2,38 milioane de euro) pentru programul Schi în România, până în prezent, nici unul dintre documentele disponibile pe site-ul ministerului nu face referire la vreo decontare.

 

Autorităţile din Predeal au reuşit să absoarbă aproximativ 1,4 mil. de lei din cele 10 mil. alocate, în timp ce primăriile din Câmpulung Moldovenesc, Dâmboviţa, Suceviţa şi Mangalia nu au primit încă nici un ban.

Singurele primării care şi-au epuizat fondurile pentru acest an sunt Sinaia (judeţul Prahova), pentru reabilitarea şi modernizarea Gării Regale şi pentru programul Schi în România, dar şi Consiliul Local al localităţii Cavnic (judeţul Maramreş), pentru acelaşi program. Fiecărui consiliu în parte i-au fost alocate fonduri în valoarea de 5 milioane de lei (aprox. 1,2 milioane de euro), epuizate la data de 27 iulie 2010.

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed