Reprezentantul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) le-a spus celor cinci magistraţi din completul care judecă recursul în dosarul „Valiza” că instanţa de fond a aplicat greşit legea şi i-a achitat greşit pe Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă şi Radu Gheorghe Marino.

Procurorul a precizat că toate condiţiile privind existenţa infracţiunii au fost dovedite, astfel că instanţa trebuia să dispună o condamnare.

El a cerut instanţei condamnarea în recurs a inculpaţilor din dosarul „Valiza” la pedepse de închisoare, având în vedere calitatea acestora, notorietatea faptelor şi modul de săvârşire a acestora.
 Procurorul a solicitat condamnarea lui Gigi Becali la patru ani de închisoare pentru dare de mită şi doi ani de închisoare pentru fals în înscrisuri, contopirea pedepselor şi executarea de către finanţatorul FC Steaua a celei mai mari pedepse, de patru ani de închisoare.

Totodată, acesta a cerut instanţei ca la individualizarea pedepselor să aibă în vedere că Gigi Becali „a corupt jucătorii a două echipe cu sume mari, exorbitante” şi apoi a încercat mascarea faptelor sale.

„Aveţi în vedere atitudinea sa în sala de judecată, dar şi în afara ei. Gigi Becali este un personaj pentru care legea nu există. Aveţi în vedere târgurile propuse procuroilor şi injuriile aduse judecătorilor”, a mai spus procurorul.

În cazul avocatei Alina Ciul, procurorul a cerut condamnarea la doi ani de închisoare pentru favorizarea infractorului şi la doi ani de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, pedeapsă cu executare pentru că s-a folosit de calitatea de avocat.

Procurorul a cerut condamnarea lui Teia Sponte, Radu Gheorghe Marino şi Victor Piţurcă la doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.

Totodată, instanţa a dispus confiscarea celor 1,7 milioane de euro care ar fi trebuit să fie daţi ca premiere în 2008 jucătorilor de la Universitatea Cluj, dacă ar fi câştigat meciul cu CFR Cluj.

Procurorul a arătat că în ce priveşte acuzaţia că Gigi Becali a promis bani jucătorilor echipei Gloria Bistriţa, pentru ca aceştia să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006, cei doi judecători care au avut opinia majoritară au arătat că jucătorul de fotbal profesionist nu are obligaţia de a câştiga, în timp ce magistratul care a avut opinie separată a considerat că jucătorii aveau obligaţia să îşi apere şansele în mod corect.

Procurorul a arătat că opinia majoritară este eronată, pentru că face trimiteri numeroase la noul Cod penal, iar din examinarea tuturor documentelor de la dosar rezultă că jucătorul de fotbal profesionist avea principala obligaţie să îşi folosească întreaga resursă în interesul clubului, deci implicit să-şi apere cât mai corect şansele, să joace la capacitate maximă şi pentru victorie.

Acesta a precizat că Gigi Bcali a formulat mai multe apărări pe parcursul acestui proces, una fiind aceea că voia să sponsorizeze clubul Gloria Bistriţa, fapt infirmat tot de declaraţiile finanţatorului FC Steaua.

„Avea un interes personal direct, respectiv calificarea în Champions League. El voia să plătască pentru suportul propriei echipe, nicidecum să îi premieze pe cei de la Gloria Bistriţa. Plătera pentru încălcarea spiritului competiţional”, a mai spus procurorul în faţa instanţei.

În cazul Universităţii Cluj, procurorul a arătat că jucătorii acestui club de fotbal aveau îndatoriri foarte bine delimitate în ceea ce priveşte competiţia sportivă.
 „Esenţa acestei probleme este că Universitatea Cluj era retrogradată matematic. În aceste condiţii, pentru Universitatea Cluj nu mai avea nicio importanţă acel meci. În schimb, Steaua avea nevoie de egal sau de meci câştigat de către Universitatea Cluj. Astfel, Universitatea Cluj a ajuns să joace pentru corupător jucând pentru Steaua. Şi în acest caz s-a săvârşit fapta de dare de mită”, a precizat procurorul.

În ce priveşte fapta de care este acuzat fostul vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al clubului Steaua, Teia Sponte, respectiv complicitate la dare de mită, procurorul a arătat că aceasta este dovedită de discuţiile telefonice avute cu Gigi Becali, Traian Bendorfean, Toni Doboş şi alte persoane. Procurorul a precizat că Teia Sponte arăta că nu vor fi probleme în eventualitatea unor posibile acuzaţii, pentru că totul va fi mascat sub forma unor donaţii.

Totodată, procurorul a arătat că Victor Piţurcă, Radu Gheorghe Marino şi Alina Florentina Ciul „au ştiut că oferă ajutor unui infractor”.

„Aveţi în vedere că sportul şi fotbalul se bazează pe principii, pe legi şi fair play. Prin decizia dumneavoastră veţi putea curăţa sportul şi fotbalul de cei ce nu înţeleg spiritul sportiv. Legende precum Balaci, Dobrin şi Gică Hagi au arătat ce înseamnă acest spirit”, le-a spus procurorul celor cinci judecători din completul de judecată care v da decizia definitivă în dosarul „Valiza”.

Un complet de trei judecători al instanţei supreme a decis în 17 aprilie 2012, cu două voturi pentru şi unul împotrivă, achitarea lui Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă şi Radu Gheorghe Marino în dosarul „Valiza”, apreciind că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii de corupţie.

Unul din cei trei judecători din complet a avut o opinie separată, considerând că aceştia trebuie condamnaţi la închisoare cu suspendarea executării pedepsei. În cazul lui Raul Volcinschi, instanţa a luat act de încetarea procesului penal, întrucât a decedat.

Decizia de achitare a fost contestată de procurori la completul de cinci judecători al instanţei supreme.

În decembrie 2008, Gigi Becali a fost trimis în judecată în dosarul „Valiza” de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind acuzat de dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Victor Piţurcă a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului, fostul vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al clubului Steaua, Teia Sponte, pentru complicitate la dare de mită, iar Alina Ciul, unul dintre avocaţii lui Becali, şi Radu Marino au fost acuzaţi de favorizarea infractorului şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 11 mai 2006, finanţatorul FC Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006.

Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal – Liga I – aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare -, aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, contracandidata echipei FC „Steaua Bucureşti” la câştigarea titlului de campioană, preciza DNA.

În 23 mai 2008, într-o conferinţă de presă, Gigi Becali declara că are un act de vânzare-cumpărare pe un teren din Cluj, datat cu 20 de zile înaintea meciului U Cluj – CFR Cluj, iar printre martori a semnat şi selecţionerul „tricolorilor”, Victor Piţurcă.

„Am aici un contract de vânzare-cumpărare care este semnat la 15 aprilie, deci cu aproximativ 20 de zile înainte de 7 mai (2008, n.r.), un contract oficial, demonstrez clar că acei bani erau pentru achiziţionarea unui teren. Sunt şi actele terenului aici. Am un antecontract, sub semnătură privată, tot pe 15 aprilie, semnat de domnul Volcinschi şi de domnul Victor Piţurcă, selecţionerul echipei naţionale. Cred că prezintă garanţie… Tot pe 15 aprilie. Victor Piţurcă semnează ca martor la vânzarea terenului. Şi domnul Volcinshi, din Cluj, care este martor, şi dacă nu era domnul Volcinshi, nu mai era Morar (Daniel Morar – şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie în acea perioadă) acum, nici nu ştia nimeni de el”, susţinea atunci Gigi Becali.