Grupul rus Gazprom şi partenerii săi occidentali se grăbesc să construiască gazoductul pentru a furniza gaze naturale ruseşti în Germania, pe sub Marea Baltică, şi speră să îl termine în acest an.

Preşedintele Joe Biden crede că această conducă este ”o afacere proastă” pentru Europa. Mulţi parlamentari şi oficiali americani spun că gazoductul ar spori influenţa politică şi economică a Rusiei asupra Europei.

Conducta de 11 miliarde de dolari, care ar dubla capacitatea gazoductului existent, ar ocoli Ucraina prin care Rusia a trimis gaze în Europa timp de zeci de ani. Acest lucru ar putea priva Ucraina şi alte ţări din Europa de Est de taxe de tranzit profitabile şi ar putea submina lupta împotriva agresiunii ruseşti.

Statele Unite, cel mai mare producător mondial de gaze, ar dori, de asemenea, să exporte gaze naturale lichefiate în Europa, ca alternativă la gazul rusesc.

Departamentul de Stat al SUA a declarat vineri Congresului că a constatat că nava rusă Fortuna şi proprietarul său, KVT-RUS, au ajutat la construirea Nord Stream 2, în temeiul legii sancţiunilor care a intrat în vigoare în acest an.

Dar cele două entităţi fuseseră deja sancţionate de administraţia Trump în temeiul legslaţiei anterioare, iar oponenţii din Congres proiectului au spus că sancţionarea lor din nou nu va opri construirea conductei.

Săptămâna trecută, reprezentanţii SUA au enumerat 15 nave care sunt ”posibil angajate” în instalarea conductelor sau în activităţi conexe, de la 1 ianuarie, când au devenit legi ultimele sancţiuni ale SUA, între acestea aflându-se navele sub pavilion rus Ivan Sidorenko şi Murman.

Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, a declarat reporterilor, săptămâna aceasta, că faptul că aceste companii renunţă din cauza sancţiunilor care se apropie ”demonstrează că obiectivele legislative şi acţiunile noastre au un efect bun”.

El a spus că Departamentul de Stat continuă să ”examineze entităţile implicate în activităţi potenţial sancţionabile”.

Price a mai arătat că ”sancţiunile sunt doar unul” din multele instrumente disponibile ca răspuns la Nord Stream 2.

Baker Hughes, o companie de servicii din domeniul petrolier din SUA şi companiile de asigurări Tokio Marine Kiln Syndicates şi Aspen Managing Agency, nu au avut niciun comentariu.

Celelalte companii nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii. Câteva dintre ele, inclusiv compania norvegiană de verificare DNV GL, şi asigurătorii Zurich Insurance şi Munich Re, anunţaseră deja că au renunţat deja la presiunea SUA. Grupul german de inginerie Bilfinger a anunţat în ianuarie că s-a retras din lucrările la conducta de gaz Nord Stream 2, din cauza îngrijorărilor cu privire la sancţiunile iminente ale SUA.