Guvernul Orban va propune în ședința de vineri, 6 decembrie, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcționare și organizare a acesteia, se arată într-un memorandum ce va fi discutat în ședința de vineri, 6 decembrie, a Executivului.

Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind
constituțional, se spune în memorandum, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea   se impune a fi reevaluați. Argumentelor de legislație națională li se adaugă aspectele de conformare a reglementărilor naționale de constituire a secției cu cerințele europene – Consiliul Europei, Uniunea Europeană. Desigur, pronunțarea de către CJUE în cauzele în prezent pendinte în care se contestă conformitatea cu standardele europene va reprezenta un element major care va trebui luat în considerare de către decidenți.

Din perspectiva oportunității, este evident că aceasta poate și trebuie reanalizată prin raportare
la nevoile reale ale sistemului judiciar, context în care se pot desprinde concluzii relevante
pornindu-se inclusiv de la o evaluare a activităţii SIIJ de la data operaționalizării sale (23 octombrie 2018).

Documentul arată că este necesară o reevaluare exhaustivă a dispozițiilor legale care reglementează SIIJ, atât în ceea ce privește organizarea, cât și funcționarea acesteia. În acest sens, putem aduce în discuție și următoarele aspecte:
– corelarea dispozițiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Secției, ca
structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, cu atribuțiile concrete ale șefului acesteia – atribuții care par mai degrabă similare
structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridică (DNA, DIICOT); în acest sens, spre
exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a
specialiștilor de către un procuror șef de secție din cadrul unui parchet;
– numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, ceea ce
contravine principiului separației carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor;
– în cadrul comisiilor de concurs pentru selecția conducerii și a procurorilor din cadrul
Secției, procurorii sunt minoritari, selecția urmând a se realiza astfel, în principal, de către
judecători, principiul separației carierelor, promovat în mod expres prin ultimele intervenții
asupra Legii nr.303/3004, respectiv a Legii nr.304/2004 nefiind, în acest caz, aplicat;
– existența unei imunități de jurisdicţie penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în
unele situații;
– modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la definirea noţiunii de procuror
ierarhic superior, comportă discuții din perspectiva principiului constituţional al controlului
ierarhic.

Cadrul legislativ actual

Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost înființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (în continuare, SIIJ), ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Prin această lege au fost stabilite principiile de funcționare a Secției, modalitățile de numire a conducerii Secției și a procurorilor din cadrul acesteia.

S-a prevăzut că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie începe să funcţioneze în
termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii, respectiv la 23 octombrie 2018. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea
Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, având în vedere motivele invocate de
Guvern în nota de fundamentare a ordonanței de urgență a Guvernului, au fost adoptate măsuri legislative în vederea asigurării operaționalizării SIIJ începând cu data de 23 octombrie 2018, data la care ar fi expirat termenul de 3 luni instituit de legiuitor.

Această ordonanță a reglementat o procedură derogatorie de la art. 883– 885 din Legea nr.
304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea numirii provizorii a
procurorului-şef, a procurorului-şef adjunct şi a cel puţin unei treimi din procurorii, măsuri
considerate urgente pentru ca SIIJ să înceapă să funcționeze.