Documentul care arată că România își bate joc de comerțul exterior

România trimite în străinătate consilieri economici cu studii străine de zona economică, fără pregătire fundamentată, sau persoane care sunt angajate în firme private. De asemenea, a trimis economici în zone îndepărtate, unde țara noastră nu exportă. Acestea sunt concluziile Raportului de audit al performanței privind eficiența utilizării fondurilor locate promovării comerțului exterior pentru perioada 2014-2017, realizat de Curtea de Conturi.

Aproximativ 40% din consilierii economici trimiși în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu sunt angajați specializați din cadrul fostului Minister al Mediului de Afaceri, acum inclus în Ministerul Economiei , ci sunt persoane ce provin de la societăți comerciale pentru îndeplinirea unor funcții suport, fapt ce poate determina afectarea eficienței activităților suport ale ministerului, se spune în document. Peste 20% din consilierii economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, la data de 31.12.2017, dețin studii superioare cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul “comerț exterior”. Acest fapt implică un risc semnificativ de afectare a eficacității acțiunilor de promovare a exporturilor, derulate la nivelul ministerului de resort.

Pregătirea profesională specifică a persoanelor trimise în misiuni permanente nu a avut
la bază un program de pregătire fundamentat, care să stabilească perioada, tematicile, lectorii și nici manuale/ghiduri pentru pregătirea acestor persoane, existând riscul afectării eficacității acesteia, precum și al perceperii ei ca pe o activitate formală.

Documentul arată că nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri, existând posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice necesitatea unei funcții în acest sens.

Pe fondul absenței unei analize a eficienței cheltuielilor angajate pentru funcționarea BPCE (birouri de promovare comercial-economice), raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care eficiența și eficacitatea cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut, raportat la valoarea și evoluția exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea aceste birouri.

 

Evaluarea Programului de promovare a exporturilor

 

În ceea ce privește acțiunea “susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în
ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic”, s-a remarcat faptul că nu a fost elaborată o metodologie de aprobare a procedurilor de selecţie şi finanţare a acestor acțiuni promoționale. Nu au fost elaborate proceduri operaționale pentru toate activitățile specifice din cadrul fiecărei acțiuni ce pot fi derulate în cadrul Programului de Promovare a Exporturilor. Abaterea procentuală între prevederile inițiale și plățile efective, în structura bugetului alocat
PPE este semnificativă, fapt ce arată lipsa de acuratețe în programarea bugetară, una dintre cauze datorându-se numeroaselor modificări ale programelor anuale.

La nivelul anului 2014 și 2017, auditul a remarcat faptul că la elaborarea bugetului PPE nu
s-a ținut cont de obligația pe care ordonatorul de credite o avea vizavi de reţinerea a 10% din
prevederile aprobate creditelor bugetare aferente “Susținerii exportului”. Din fondurile totale în sumă de 163.500.794 lei, alocate acțiunilor din cadrul PPE în perioada 2014-2017, fondurile alocate pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale (149.806.705 lei) dețin cea mai mare pondere, respectiv 91,62%. Cu toate acestea, valoarea acestora este mult inferioară
limitei stabilite la art. 2 din Legea nr. 30/ 26.01.1999 pentru sprijinirea exporturilor (0,1% din volumul în valută al exportului realizat în anul anterior).

 

Fondurile necesare finanţării acțiunilor aprobate prin Programul de promovare a exportului și
Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români au fost solicitate şi repartizate în bugetul ministerului ca sume totale, la titlul IV “Subvenții”, capitolul 80.01.40.13 “Susținerea exportului”, fără ca sumele să fie defalcate/evidențiate pe programe, fapt ce conduce la situaţia în care nu pot fi determinate cheltuielile efectuate pentru fiecare program în parte (spre exemplificare anul 2017). La nivelul ministerului, nu a existat o evidență analitică (pe centre de cost) a cheltuielilor și a plăților aferente contractelor derulate de minister pentru fiecare acțiune din cadrul Programului de promovare a exportului, urmărirea cheltuielilor pe centre de cost având rolul de a ajuta conducerea departamentelor de specialitate din cadrul ministerului să ia decizii corecte cu privire la eficienţa utilizării resurselor. De asemenea, nu a existat o legătură de tip cost –beneficiu între resursele solicitate prin proiectul de buget, resursele alocate prin buget şi obiectivele anuale.

Situațiile financiare anuale nu au anexate rapoarte de performanţă, în care să se prezinte
pe fiecare program (inclusiv Programul de promovare a exportului), obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate. Totodată, la nivelul ministerului nu a existat o metodologie aprobată prin care să fie stabiliţi indicatori de monitorizare și indicatori de performanță/eficiență a Programului de promovare a exportului.

 

Consiliul de Export

 

Din punct de vedere al componenței Consiliului de Export, la data aprobării HG nr. 486/2004, a existat un echilibru între membrii fondatori nominalizați în acest act normativ, respectiv între reprezentanții instituțiilor (14 membri) și reprezentanții asociațiilor/patronatelor (13 membri),
situație care nu se mai regăsește în perioada auditată, întrucât sistemul deschis al Consiliului de Export a permis creșterea numărului de membri prin votul majorității, astfel încât în această perioadă, conform proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor CE, se regăsesc cca 12 reprezentanți ai instituțiilor publice și 21 reprezentanți ai asociațiilor/patronatelor profesionale. Majorarea numărului de membri s-a realizat numai ca urmare a unor hotărâri ale Consiliului de Export, fără alte reglementări legale, care să completeze HG nr. 486/2004 prin care a fost reglementată componența Consiliului de Export.

La nivelul Secretariatului CE nu a existat o evidență centralizată din care să reiasă data
acceptării membrilor noi în CE sau data ieșirii unora. În perioada auditată, s-a remarcat o lipsă de preocupare a ministerului, în asigurarea transparenței activității desfășurate de către Consiliul de Export, deși Direcția Generală Promovare Export din cadrul Ministerului Mediului de Afaceri avea obligația asigurării secretariatului Consiliului de Export conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de Export.

Componența Consiliului de export a fost disproporționată în favoarea mediului privat, asimetria reprezentării în favoarea părții private asigurând votul majoritar la propunerile avansate de aceștia. Lipsa de transparență în ceea ce privește modul de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului de Export, rezultă și din faptul că nu în toate situațiile, hotărârile luate de membrii Consiliului de Export s-au adoptat prin vot deschis, conform Regulamentului de organizare și funcționare al CE. Din componența Consiliului de Export au făcut parte și societăți care nu se constituie într-o structură patronală și profesională cu atribuții și activitate în domeniul exportului.

În perioada 2014-2016 (perioadă în care CE a aprobat PPE), la baza proceselor verbale ale
reuniunilor CE, semnate doar de co-președinții CE, nu au existat liste cu persoane (titulari sau
înlocuitori care au reprezentat entitățile membre ale Consiliului de Export) și semnăturile acestora, prin care să se confirme participarea la reuniunile Consiliului de Export și totodată votul exercitat de acestea asupra hotărârilor luate.

În majoritatea proceselor verbale încheiate în urma reuniunilor Consiliului de Export, sunt
consemnate doar opiniile reprezentanților structurilor asociative, auditul neidentificând și opiniile reprezentanților părții publice.

Auditul nu a identificat componența comisiilor constituite pe domenii de activitate pentru
desfăşurarea activităţii operative a Consiliului de Export și materialele întocmite de acestea (materiale ce urmau a fi supuse dezbaterii). De asemenea, nu a fost identificată procedura în baza căreia se desfășoară activitatea comisiilor constituite conform Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de Export, cât și activitatea în ansamblu a Consiliului de Export, având în vedere complexitatea activității desfășurate de această structură, ce derivă din atribuțiile acesteia conferite prin reglementările legale.

La nivelul ministerului nu a existat o bază de date cu toate structurile patronale şi
profesionale naționale, cu atribuţii şi activitate în domeniul exportului, precum și cu numărul firmelor care fac parte din aceste structuri, nomenclatorul de produse exportate, alte informații relevante.

În perioada 2014-2017, deși s-au aprobat prin ordine de ministru 3 scheme de ajutor de minimis, în fapt, s-au alocat fonduri și s-au derulat doar 2 scheme de ajutor de minimis: Participarea operatorilor economici sub pavilion naţional la târguri şi expoziţii internaţionale în străinătate și Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate.

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed