Guvernul României dorește să suplimenteze pentru 2019 contingentul de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România cu 10.000, conform unui proiect de Hotărâre, elaborat de Ministerul Muncii. Practic, se va ajunge la 30.000 de muncitori non-comunitari cu drept de muncă în țara noastră. Guvernul susține că ia această măsură ca urmare a potenţialului de dezvoltare economică a României, de necesitatea de a asigura forţa de muncă solicitată în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, precum și de prevenirea situaţiilor în care străinii lucrează în România fără forme legale. Practic, se admite că cea mai mare criză din economia românească este cea a lipsei forței de muncă. Foarte mulți agenți economici au recurs la angajarea unor muncitori veniți din afara Europei, în special din Asia.
Două treimi dintre companiile românești sunt decise să investească semnificativ în digitalizare, în următorii trei ani, în condițiile în care 80% se confruntă, printre altele, cu problema resursei umane calificate. 79% vizează investiții în producție, 50% în control și 46% în planificare, arată rezultatele unui studiu realizat în rândul a peste 300 de companii din industria românească. Problema lipsei resurselor umane afectează întreaga piață a muncii din România, iar companiile din industrie se îndreaptă tot mai mult spre tehnologie, automatizare și digitalizarea proceselor, arată concluziile studiului de percepție ,,Digitalizarea în companiile industriale din România’’, realizat de Cult Market Research, la solicitarea Academia Industrială.
România pierde anual 6% din PIB-ul național din cauza deficitului de talente, adică 10 miliarde de euro, arată datele unui sondaj recent făcut de PwCEuropean Private Business Survey. „România pierde anual 6% din PIB-ul național numai din cauza deficitului de talente. Disponibilitatea personalului calificat depinde de factori precum libera circulație a forței de muncă, inclusiv ușurința obținerii permisului de muncă pentru cetățenii non-UE precum și sisteme de educație care asigură absolvenților pregătirea corespunzătoare. Ar fi necesară modelarea sistemului de educație în concordanță cu nevoile mediului de afaceri. Totodată, e de dorit o debirocratizare a relației dintre stat și contribuabil, secondată de investiții în digitalizarea acestei interacțiuni, mai ales în condițiile în care antreprenorii locali percep România ca având cel mai înalt grad de birocrație (80%) dintre toate țările chestionate. În același timp, ar fi necesare investiții în dezvoltarea infrastructurii de comunicații și transport pentru a facilita dezvoltarea mediului de afaceri și pentru a stimula investițiile în noi servicii și produse”, consideră Mihai Anița, Partener, Liderul Echipei Integrate de Servicii pentru Companiile antreprenoriale, PwC România.
Firmele care activează pe piața autohtonă vor să se extindă permanent, economia își turează motoarele însă banii devin tot mai scumpi iar forța de muncă se găsește din ce în ce mai greu. Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de peste 200%, Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din țările occidentale. De ce acest lucru? ,,Câștigul salarial reflectă, în mare parte, realitățile economice. Chiar dacă in prezent se înregistrează o creștere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabila pe termen lung” afirmă analiștii KeysFin. Productivitatea muncii la noi este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajați. Prin creșterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piața, însă având în vedere cadrul economic instabil, prea puțini investitori au urmat acest trend. În absența unor condiții investiționale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, România rămâne totuși atractivă în ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forța de muncă. Pentru ca această tendință să se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de susținerea investițiilor cu dezvoltare pe orizontală. Abia atunci când economia nu va mai fi atât de fragilă, vom vedea o creștere reală a veniturilor angajaților români”, au explicat analiștii de la KeysFin.
Cum poate scăpa România de deficitul de forță de muncă
Importul de specialiști din străinătate, automatizarea și externalizarea reprezintă principalele soluții pe termen scurt și mediu pentru companiile din România, care se confruntă cu o lipsă de personal fără precedent. Aceasta este concluzia lui Marian Hanganu, directorul de vânzări al Romanian Software, care a susținut recent o prezentare despre deficitul de forță de muncă din România și soluțiile imediate pentru această problemă. „În primul rând, importul de personal a ajuns să fie o opțiune tot mai des luată în calcul de angajatori, pe fondul crizei din piața muncii. Conform statisticilor, țării noastre îi lipsesc peste un milion de oameni care ar trebui să acopere diverse posturi”, a punctat oficialul Romanian Software. „România traversează o adevărată iarnă demografică și sunt date care ne arată că pe fondul migrației și din cauze naturale am ajuns să pierdem anual 300.000 de oameni. Companiile au la dispoziție doar câteva modalități, prin care pot contracara lipsa de personal care se tot adâncește, iar importul de muncitori străini este, în cele mai multe dintre situații,una dintre soluțiile viabile”, a mai spus Hanganu. Potrivit acestuia, pe lângă importul de specialiști și automatizare, externalizarea anumitor activități și robotizarea sunt alte variante care pot fi aplicate pentru a contracara efectele crizei de personal cu care se confruntă tot mai mulți angajatori din România.
Cum arată legea acum
Conform prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în concordanţă cu politica privind migraţia forţei de muncă şi luând în considerare situaţia pieţei muncii din România, se stabileşte anual, prin Hotărâre a Guvernului, contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forței de muncă. Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, prevede acordarea de avize de angajare/detașare pentru următoarele tipuri de lucrători:
– lucrători permanenţi;
– lucrători stagiari;
– lucrători sezonieri;
– lucrători transfrontalieri;
– lucrători au pair;
– lucrători înalt calificați;
– lucrători detașați;
– lucrători ICT (persoane transferate în cadrul aceleiași companii).
Prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019, a fost stabilit un contingent de 20.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România în anul 2019. Raportat la informațiile transmise de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în considerarea art. 29 alin. 2, lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, 01.01-23.06.2019, la nivelul acestei instituții au fost înregistrate 13.138 cereri pentru eliberarea avizului pentru angajare/detașare în muncă.
Conform aceleași instituții, în perioada 01.01.2019 – 23.06.2019 au fost eliberate 10.840 avize de
angajare/detașare, după cum urmează: lucrători permanenți – 9554; lucrători detașați – 760; lucrători înalt calificați – 130; persoane transferate în cadrul aceleiași companii – ICT– 287; lucrători transfrontalieri – 62; lucrători sezonieri – 45; lucrători au pair – 1; lucrători stagiari – 1.
”Totodată, potrivit celor comunicate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2018, când au fost eliberate 4.091 avize de muncă/detașare, se observă o creștere cu 165% a numărului de avize de muncă/detașare eliberate. Potrivit datelor oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în primele cinci luni ale anului 2019, care au fost puse la dispoziția persoanelor aflate în căutare de loc de muncă aflate în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 64.091 au fost declarate în mod repetat de către angajatori ca fiind neocupate. Astfel, în considerarea celor de mai sus și în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare şi având în vedere:
– dinamica eliberării avizelor de angajare/detașare până la data de 26 iunie a.c., care a înregistrat o creștere semnificativă faţă de aceeași perioadă a anului 2018 și
– înregistrarea unei creșteri a deficitului de forţă de muncă în România, propunem suplimentarea cu 10.000 a contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă
din România în anul 2019, sens în care propunem modificarea articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019, după cum urmează:” ARTICOL UNIC Pentru anul 2019 se stabileşte un contingent de 30.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de HG amintit.