Românii consumă tot mai mult din import și vând afară într-un ritm mai lent iar datoria externă a țării crește vertiginos. Acestea sunt cele două vești rele pe care le-am primit astăzi de la Banca Națională a României. Există și una ceva mai bună și anume că investițiile directe ale rezidenților au crescut.

În perioada ianuarie-noiembrie 2019, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9,924 miliarde de euro, comparativ cu 8,205 miliarde euro în perioada similară a lui 2018. În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,473 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 135 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 485 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 134 milioane euro.

Contul curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări și, dacă arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, avem de a face cu deficit. Asta înseamnă că ies mai mulți bani din țară decât intră și că românii plătesc mai mult munca prestată de alții. Creșterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorării deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă.

Locul trei, în Europa

Ţările membre UE cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul al treilea al anului trecut au fost Marea Britanie (23,9 miliarde euro), Franţa (4,1 miliarde euro) şi România (3,6 miliarde euro), potrivit datelor publicate luni de Eurostat. În perioada iulie-septembrie 2019, un număr de 17 state membre UE au înregistrat un excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (63,2 miliarde euro), Olanda (19,3 miliarde euro) şi Italia (17,3 miliarde euro), în timp ce alte 10 state membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent iar un singur stat membru a înregistrat o situaţie de echilibru a contului curent.

Tot mai îndatorați

În perioada ianuarie – noiembrie 2019, datoria externă totală a crescut cu 7,262 miliarde euro. În structură,  datoria externă pe termen lung lung a însumat 72,971 miliarde euro la 30 noiembrie 2019 (68,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 6,9 la sută față de 31 decembrie 2018. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2019 nivelul de 34,132 miliarde de euro (31,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,2 la sută față de 31 decembrie 2018.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4 la sută în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu 22,6 la sută în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2019 a fost de 4,7 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2019 a fost de 74 la sută, comparativ cu 74,1 la sută la 31 decembrie 2018.

Vestea bună

Vestea bună este că investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 5,145 miliarde de euro (comparativ cu 5,017 miliarde de euro în perioada ianuarie – noiembrie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4 496 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 649 milioane euro.