Zi importantă pentru Liviu Dragnea luni, atunci când aşteaptă atât o decizie în dosarul care ar putea să îi pună capăt carierei politice, cât şi o decizie din partea CCR care ar putea întoarce balanţa în favoarea sa.

CCR a amânat la ultimul termen pentru 20 mai pronunţarea în legătură cu lipsa completurilor specializate în fapte de corupţie de la ICCJ. În aceeaşi zi, e termen în procesul lui Dragnea. În 21 iunie 2018, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat pentru 20 mai pronunţarea în legătură cu lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În aceeaşi zi este programat la ICCJ termen în dosarul angajărilor fictive la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare.. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de preşedinte delegat al Camerei Deputaţilor. Prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan declara atunci că judecătorii Curţii Constituţionale a României trebuie să aleagă „între moralitate şi loialitate”, iar prin modul în care vor judeca sesizarea lui Florin Iordache în legătură cu lipsa completurilor specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va da „testul suprem”. Turcan spune că CCR ar trebui să se pronunţe prima dată în legătură cu legalitatea sesizării depuse de Iordache.

Pronunţarea a fost amânată prima dată în 10 aprilie, pentru a doua zi. Şi în data de 11 aprilie pronunţarea a fost amânată. Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile. Sesizarea vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Florin Iordache reclamă ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.

Şefa ICCJ Cristina Tarcea i-a scris preşedintelui Curţii Constituţionale că Austria este singurul stat afiliat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE care are complete specializate în cauze de corupţie. Tarcea îi transmite lui Dorneanu că a adresat următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE: „Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instaanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?”.

Articolul integral pe CAPITAL