Drama României: Ani de zile a vândut curent la toți vecinii. Acum cumpără de la ei

Din luna iulie 2019 România devenit o țară net importatoare de energie electrică după ce ani de-a rândul a livrat curent peste graniță ținând pe linia de plutire aproape toți vecinii. Există mai multe cauze care au modificat această structură: situația gravă în care se află anumit producători, debitul scăzut al Dunării, probleme la unele grupuri termoelectrice importante, tehnologia veche, cerințele de mediu, OUG 114 etc, se arată într-un document semnat de președintele ANRE, Dumitru Chiriță.

 

În perioada 2014-2018, deși la nivel de an soldul import-export s-a menținut exportator, începând cu 2016 volumul acestuia a scăzut treptat, nivelul din 2017 ajungând aproape jumătate din cel al anului precedent. Scăderea a continuat și în 2018, când soldul exportator a ajuns la circa 35% din cel înregistrat în anul 2014.

 

Tendința de scădere înregistrată la nivel anual a continuat și în primele șase luni din 2019, când soldul a alternat între importator și exportator, pentru ca începând cu luna iulie 2019 tendința de import să fie clară. Astfel, la nivel lunar, consumul intern a depășit posibilitățile de acoperire cu energie ale capacităților interne de producere la costuri marginale competitive, concomitent cu scăderea disponibilului real de capacități de producere și a gradului de hidraulicitate.

 

Condițiile de piață începând cu luna iulie 2019 au fost caracterizate de o modificare în structura producției de energie electrică. Astfel, în timp ce energia din sură eoliană a crescut ca volum, ponderea producției din sursă hidroenergetică s-a diminuat pe fondul scăderilor ritmice ale debitului afluent al Dunării și al trendului descrescător al gradului de umplere al lacurilor de acumulare.

 

Numeroase cazuri de indisponibilități accidentale și planificate consemnate atât în România cât și în țările din regiune cu care țara noastră este cuplată prin mecanismul de preț au afectat puterea disponibilă în sistem și, implicit, capacitatea acestuia de acoperi cererea. Conform documentului amintit, s-a remarcat durata și frecvența mare a retragerilor accidentale ale unor grupuri hidro și termo importante din România, care sugerează probleme în asigurarea unei mentenanțe de calitate și la timp.

 

Analizând datele care caracterizează perioada ianuarie-octombrie 2019, se constată că tendința de scădere a energiei produse la nivelul fiecărei luni din anul trecut față de aceeași perioadă din 2018 se menține, în timp ce consumul intern înregistrat la nivel lunar variază mult mai puțin în plus sau în minus față de perioada de comparație, diferențele dintre valorile lunare înregistrate în cei doi ani fiind mult mai mici.

 

Atunci când consumul intern lunar din 2019 a înregistrat un nivel superior celui din 2018, pe fondul unei producții scăzute, acoperirea necesarului de consum s-a realizat prin import de energie electrică, cantitatea intrată în țară prin PZU (piața pentru ziua următoare) cuplat cât și prin contractele directe de import depășind ca volum energia electrică exportată.

 

În ceea ce privește schimburile transfrontaliere pe granița cu Ungaria prin PZU cuplate este de remarcat evoluția alternantă a fluxurilor la nivelul lunilor din 2019. Dacă în perioada februarie-iunie 2019 au predominat fluxurile de export, care au condus la un grad de utilizare a capacității de interconexiune de 41% la nivelul lunii iunie 2019 începând cu luna iulie evoluția fluxurilor s-a inversat, înregistrându-se majoritar fluxuri de import care au condus la un grad de utilizare a capacității de interconexiune de 42% pe relația import, în detrimentul fluxurilor de export. De asemenea, în numeroase intervale orare capacitatea de transport disponibilă pentru alocarea implicită destinată funcționării PZU cuplată a fost insuficientă, în special pe sensul de export, fapt dovedit prin numărul ridicat de intervale orare în care a fost atinsă valoarea maximă orară a capacității disponibile.

 

De ce a scăzut producția internă de curent

 

Anul 2019 este caracterizat de o scădere a producției de energie electrică comparativ cu cea din anul precedent în special pe tipul de sursă de producere cărbune, hidro și gaz, în timp ce producția eoliană și solară au crescut în volum, neputând însă compensa deficitul de producție din surse termoelectrică și hidroenergetică, se arată în document.

Dintre cei mai importanți factori care au determinat, pe parcursul întregului an 2019, o disponibilitate redusă a producției de energie electrică din surse termoelectrice și hidroelectrice, față de anul anterior, se remarcă:

– dificultățile financiare pe care le-au întâmpinat producătorii, în special cei care utilizează cărbunele drept sursă primară de producere, pe fondul creșterii prețului mediu al certificatelor de emisii CO2 pe piața internațională. Au fost afectați în special CE Oltenia și CE Hunedoara.

– calitatea scăzută a cărbunelui, dificultăți în asigurarea transportului acestuia de către centralele termoelectrice, reducerea cantității de cărbune extrase, pe fondul neaprobării hotărârilor de guvern privind exproprierea a noi zone de exploatare minieră sau extinderea celor existente. Cele mai mari probleme le are CE Oltenia, companie care extrage lignit.

– intrarea în insolvență a unor producători, precum CE Hunedoara.

– frecvența crescută a retragerilor accidentale ale unor grupuri termoelectrice importante, care pot sugera probleme în respectarea strictă a programului de mentenanță și în asiguarea lucrărilor de mentenanță la nivelul de calitate necesar.

– tehnologia de producție învechită, cu costuri de producere ridicate și randamente scăzute, capacități de producție cu durata de viață la limită și depășită. Cu excepția reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, a centralei de la Brazi, a OMV Petrom, a morilor de vânt și a centralelor eoliene, restul capacităților vin din vremea comunistă.

– existența unor neconformități majore față de cerințele de mediu pentru unele centrale termoelectrice, care au pus unii producători în imposibilitatea de a utiliza grupuri de producție importante. O astfel de problemă a apărut la Rovinari.

– prețul de piață al gazelor naturale care a generat lipsa de ofertă de vânzare e producătorilor pe bază de hidrocarburi, ca efect al aplicării OUG 114. Acest act normativ a plafonat prețul de vânzare al gazelor naturale la 69 lei/MWh, în condițiile în care pe piață acesta era undeva la 90-100 de lei.

– întârzieri în finalizarea proiectului de realizare a unei centrale noi cu ciclu combinat, concomitent cu scoaterea din producție a zonei de instalații a centrale existente comune cu cea nouă pentru lucrări necesare proiectului. Este vorba de investiția pe care o derulează Romgaz la Iernut într-o centrală pe gaze naturale de 400 MW. Deși trebuia să fie deschisă în această lună, investiția avansează foarte greu. Centrala veche, care urmează să fie scoasă din uz, nu a funcționat în perioada de primăvară și vară din cauza lucrărilor la instalațiile care vor fi utilizate și în centrala nouă.

– hidraulicitatea scăzută pe tot parcursul anului, cu excepția lunilor mai și iunie 2019.

– tendința producătorului hidroelectric, adică Hidroelectrica, de a-și conserva rezervele de apă din marile lacuri de acumulare în perioadele cu resursele limitate, ținând cont de programele slabe din punct de vedere hidrologic pentru a doua parte a anului 2019.

În primele șapte luni ale lui 2019, s-a remarcat o scădere a energiei electrice produse de producătorii dispecerabili față de 2018, tendință care se accentuează spre finalul anului, ajungându-se la o scădere cu circa 8% a energiei produse în unități dispecerabile la finele primelor 10 luni din 2019 față de aceeași perioadă din 2018.

 

Cele mai mari scăderi ale cantităților de energie electrică produsă, comparativ cu 2018, le-au înregistrat CE Oltenia și Romgaz, urmați de Hidroelectrica, pe fondul dificultăților menționate anterior.

 

Anul 2018 a fost caracterizat de o hidraulicitate ridicată în prima parte a anului, care însă s-a diminuat treptat spre finalul acestuia (scăderea gradului de umplere a lacurilor până aproape de 50% și a debitului afluent al Dunării spre minimul anului), tendința de scădere rămânând aceeași și pentru primele luni din 2019.

 

În ceea ce privește producția zilnică din sursă hidroenergetică, în primele șapte luni din 2019 s-a înregistrat o medie zilnică de 51.725 MWh, cu 6,6% mai mică decât cea aferentă anului anterior, la un debit mediu afluent al Dunării cu 13% mai scăzut și la un grad mediu de umplere a marilor lacuri de acumulare mai mic cu 2 puncte procentuale.

 

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed