Dumitru Luca (ANAT): Turismul, una dintre cele mai lovite ramuri economice la nivel mondial, în România e scădere a cifrei de afaceri de 70%. Nu ducem lipsă de măsuri, ci de coerenţă în aplicarea lor

”Este unanim recunoscut că în contextul acestui an atât de delicat, turismul a fost una dintre cele mai lovite ramuri economice la nivel mondial iar România nu face excepţie. Vorbim de o scădere a cifrei de afaceri de circa 70%, mergând până la paralizarea completă a agenţiilor specializate pe incoming sau evenimente. Activitatea unei agenţii de turism nu mai are de mult frontiere. Un client din România îşi poate achiziţiona un pachet de vacanţă în Grecia printr-o agenţie din Germania. Un client din Italia poate veni în România printr-o agenţie din Olanda, fără să fi călcat în acea agenţie. Distorsionarea pieţei poate fi mult mai profundă în domeniul nostru, dacă nu se iau măsuri de sprijin echivalente şi în acelaşi timp. Ceea ce diferă substanţial de la o ţară la alta este procentul din PIB de care se face vinovat turismul şi aici avem un handicap, care s-a văzut în percepţia autorităţilor noastre, cărora le-a trebuit mult timp să înţeleagă necesitatea acordării unei şanse turismului. După multe luni de măsuri cu caracter general şi doar de piedici în calea activităţii noastre, am simţit o schimbare de percepţie abia către finalul acestui an – probabil şi pe seama campaniei electorale”, a declarat Dumitru Luca.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) are, în prezent, 368 de membri, dintre care 26 sunt membri asociaţi (alte organizaţii şi firme de turism, în afara agenţiilor de turism), şi reuneşte circa 85% din piaţa agenţiilor de turism ca volum şi rulaj.

”În această perioadă, agenţiile de turism caută şi experimentează noi şi noi soluţii de supravieţuire, de adaptare. Din păcate, impredictibilitatea, teama de a călători şi teama de a mai achita bani în avans sunt principalii nostri inamici si vor compromite – cel puţin o perioadă – conceptul de early booking, care oferea multiple avantaje atât călătorilor, cât şi prestatorilor. Călătorii nu vor mai putea beneficia de reducerile consistente pentru plăţile cu anticipaţie, prestatorii nu vor mai avea acces la finanţarea pe seama rezervărilor în avans şi vor trebui să-şi finanţeze investiţiile şi cheltuielile operaţionale din alte surse – mai greu accesibile şi mai scumpe. Astfel, agenţiilor de turism le va fi mai greu să dimensioneze acţiunile viitoare, gen chartere sau circuite. Probabil că va veni o flexibilitate a ofertelor, dar cu ce preţ? Fireşte, cu unul sensibil mai mare, în care se vor regăsi riscul sporit al operatorilor, costul unei eventuale poliţe care să acopere riscurile, costurile conformării cu noile reguli”, spun reprezentanţii ANAT.

Potrivit acestora, agenţiile de turism au însă un atu, anume că toate pachetele de servicii de călătorie oferite sunt garantate împotriva insolvenţei – adică toţi banii achitaţi în avans sunt asiguraţi, ceea ce nu se întâmplă în cazul în care, de exemplu, s-a achiziţionat un bilet de avion de pe o platformă online ori direct de pe site-ul companiei şi s-a făcut o rezervare hotelieră direct la prestator ori printr-o altă platformă. În cazul oricărui eveniment nedorit, imprevizibil, agenţia oferă (sau e obligată să ofere) consultanţă şi soluţii. În cazul rezervărilor “pe cont propriu” toate riscurile de neconformare sunt preluate şi asumate de călător.

Conducerea ANAT a vorbit şi de adoptarea şi implementarea diferitelor măsuri cu caracter economic şi social.

”A fost implementat şomajul tehnic şi apoi susţinere de 41,5% din salariu. Măsurile au fost bune pentru multe domenii de afaceri, însă de neconceput pentru agenţiile de turism care, în acea perioadă, au fost mai ocupate şi mai stresate ca oricând, gestionând anulările, modificările şi temerile clienţilor. Iar cine nu a putut accesa şomajul tehnic a fost automat eliminat şi din schema următoare”, spun ei.

În ceea ce priveşte Kurzarbeit, ei afirmă că măsura cerută cu insistenţă de către mediul de afaceri, inclusiv de ANAT, a fost târziu şi ineficient implementată. ”Abia în ajunul alegerilor s-a flexibilizat, rămânând însă necesitatea acoperirii integrale a sumelor din resurse proprii iar apoi, agenţiile de turism să stea cu mâna întinsă la stat pentru recuperarea unei părţi din aceste sume. Iar statul nu-şi respectă niciodată termenele de plată asumate”, spun ei.

De asemenea, voucherele compensatorii au fost adoptate încă de la începutul pandemiei în mai multe state europene.

”Lucrurile păreau că intră pe un făgaş normal, când Comisia Europeană, prin vocea Comisarului European de transporturi – conaţională de-a noastră, în care ne puneam mari speranţe – a lovit din plin lumea agenţiilor de turism în particular şi a turismului în general: acestea pot fi oferite numai cu acordul clientului (întrebare: câţi ar accepta o hârtie de valoare în locul cash-ului?). Şi, pentru a obţine acest acord, e de preferat ca agenţiile de turism să ‘momească’ cu ceva clienţii – probabil pe modelul binecunoscutelor pomeni electorale. Happy end: agenţiile nu au de unde. Proiectul garantării acestor vouchere se plimbă de 6 luni între ministere iar agenţiile suportă în continuare presiunea cererilor de rambursare şi a autorităţilor cu atribuţii de control care refuză să înţeleagă specificul activităţii, responsabilităţile fiecărei verigi şi confundă agenţia de turism cu băcănia”, spun ei.

Despre IMM Invest spun că este un program asemeni ”unui colac de salvare aruncat la 1 kilometru de cel care se îneacă”. Băncile consideră agenţiile de turism domeniu de risc şi nu dau credite nici măcar cu garanţiile oferite de stat.

”Granturile pentru capital de lucru: un program iniţiat pentru a ajuta întreprinderile din domeniile cele mai afectate, modificat şi răs-modificat până după data debutului aplicaţiilor şi care, pe alocuri, frizează ridicolul. Firmele de pompe funebre sunt eligibile dar ghizii de turism nu. Cert este că, şi asa, banii sunt încă doar în declaraţiile politice, nicidecum în conturile celor care au atâta nevoie de ei. Să mai spunem şi că, în condiţiile în care cele mai multe ţări europene au acordat astfel de sume cu dedicaţie expresă – acoperirea rambursărilor către client pentru călătoriile anulate din cauza pandemiei – la noi sunt interzise astfel de plăţi din acele sume, aşa cum sunt interzise şi plăţile pentru salarii, deşi principala resursă a agenţiilor de turism este tocmai forţa de muncă”, precizează ANAT.

Despre granturile pentru investiţii spun că este încă un fruct oprit, în condiţiile în care agenţiile de turism, pentru a supravieţui şi a nu crea tensiuni sociale, au început să vândă din activele existente.

”Compensarea cu 20% a pierderii din 2020 versus 2019 – recent adoptată – o veste minunată, evident cea mai bună din acest an, o cerinţă a breslei agenţiilor de turism bazată pe experienţa altor ţări. Realistic vorbind, nu va vedea nimeni vreun ban mai devreme de 5 luni. Şi totuşi, cu un minim de bunăvoinţă şi înţelegere, s-ar putea face un prim pas în implementarea acestei măsuri: să se deschidă aplicaţia, să se confirme din timp eligibilitatea şi, în baza acestei confirmări să se poată accesa credite-puncte şi să se poată amâna la plata datoriilor bugetare care ulterior să fie achitate cu prioritate la momentul încasării ajutorului”, adaugă ei.

Potrivit ANAT, orice măsură este bună dacă este în concordanţă cu situaţia de fapt şi este luată la timp.

”Noi nu ducem lipsă de măsuri, ci de coerenţă în aplicarea lor”, spun ei.

Reprezentanţii ANAT au vorbit şi de incoming, aducerea turiştilor străini în România.

”Este important să ne gândim la incoming, care reprezintă un import de valută pentru România. Scăderea incoming-ului, cauzată de pandemie, nu este vina nimănui iar scăderea călătoriilor internaţionale a fost dramatică în toată lumea. Nimeni nu a putut să prevadă ce s-a putut întâmpla şi am suferit cu toţii. Avem în acest an un turism de incoming în declin, spre zero, iar colegii noştri din agenţiile de turism specializate pe turismul receptor au avut cea mai grea perioadă din existenţa lor. Sunt multe agenţii specializate pe incoming, şi sunt multe alte agenţii care au un departament de incoming. Din păcate, acest domeniu aproape că nu a funcţionat deloc, din motivele generate de pandemie. La fel şi în domeniul turismului de evenimente, activitatea a fost tot spre zero, pentru că nu am avut dreptul de a organiza evenimente. Probabil că va mai trece ceva timp până când vom putea relua acest domeniu. Probabil că şi pe viitor vom organiza evenimente hibrid – combinaţie între online şi prezenţă fizică – din motive sanitare, desi acestea ne vor afecta din punct de vedere psihic”, a precizat Diana Iluţ, vicepreşedinte ANAT.

În privinţa turismului intern, ea afirmă că nepredictibilitatea în legătură cu sărbătorile de iarnă încurcă foarte mult activitatea economică a agenţiilor de turism. Comisia de turism intern a ANAT a purtat discuţii cu responsabilii staţiunilor turistice de iarnă, pentru a adopta împreună un set de măsuri care să fie cunoscute şi respectate atât de proprietarii de structure de cazare, cât şi de ceilalţi prestatori de servicii.

O mare problemă este în cazul turismului balneoclimateric. Piscinele interioare sunt închise, însă bazele medicale de tratament sunt deschise. Singurele care sunt deschise sunt piscinele exterioare.

”Activitatea de outgoing din România depăşeşte cu mult activitatea de incoming la ora actuală, chiar dacă ne dorim ca principala ramură a turismului să fie cea de incoming. Însă este o realitate, românii au un mare apetit pentru călătoriile externe. În acest an, din cauza pandemiei, care a izbucnit la noi la începutul lunii martie, au apărut transformări radicale în domeniul turismului, care a fost prima ramură a economiei care a avut de suferit. Majoritatea destinaţiilor sunt închise, astfel că turismul a început în acest an, în jurul datei de 1 iulie, cu România, alături de Grecia şi Bulgaria, destinaţii tradiţionale pentru noi. Clienţii români au călătorit mult în acest an individual, cu automobilul propriu, dar au optat şi pentru călătoriile cu avionul, care au dovedit că oferă un grad mare de siguranţă. La începutul lunii martie, predicţia noastră a fost că turiştii vor călători la un nivel de 15% faţă de anul precedent, iar realitatea a fost apropiată, dar ceva mai bună – ponderea a fost de circa 20-25%. Este o cifră care totuşi nu ne ajută deloc. Agenţiile de turism au înregistrat mari pierderi, începând cu salariile, care reprezintă o mare pondere din cheltuiala acestora. Nu poţi disponibiliza oameni alături de care ai lucrat cu eficienţă ani de zile”, a subliniat Dan Goicea, vicepreşedinte ANAT.

În acest sezon destinaţiile s-au schimbat, fiind preferate destinaţiile exotice, unde turiştii aun putut ajunge fără mari probleme. Pentru România, în perioada Revelionului şi în ianuarie sunt două destinaţii exotice către care se pot îndrepta turiştii, anume Maldive şi Zanzibar, iar o destinaţie caldă mai accesibilă este Egiptul.

”Singurul scenariu cu adevărat util pentru 2021 ar fi acela rezultat dintr-un dialog, din ascultarea şi înţelegerea nevoilor specifice ale breslei agenţiilor de turism şi, mai ales, dintr-o acţiune rapidă şi concretă. S-a vazut că nu neapărat banii rezolvă problemele – a se vedea povestea reglementării voucherelor compensatorii. Tratarea de-a valma a diferitelor ramuri economice şi activităţi în detrimentul personalizării în luarea oricărei măsuri nu poate avea sorţi de reuşită aşa cum nici în domeniul medical nu funcţionează acelaşi plan de tratament în toate afecţiunile şi la toţi pacienţii. Pentru a avea un partener real de dialog, ANAT sustine, alături de multe alte patronate, reînfiinţarea unui Minister al Antreprenoriatului şi Turismului, condus de un tehnocrat. Într-un guvern în curs de creionare, în care nu mai puţin de 4 partide dau din coate să-şi facă loc, mediul de afaceri, cei care creează PIB-ul acestei ţări, merită un portofoliu, ca o garanţie că vocea nu-i va fi ignorată”, spun reprezentanţii ANAT.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) iniţiază, începând cu 17 decembrie, seria de conferinţe Tech 4 Travellers, dedicate tehnologiei.

”În ultimii 20 de ani, tehnologia a revoluţionat enorm şi radical industria turismului. S-a dezvoltat internetul, care a favorizat apariţia sistemelor de rezervări pentru bilete de avion, cazare, transport şi alte servicii turistice, dar care a facilitat enorm şi circulaţia informaţiei. Au apărut device-urile tip smart phone, am intrat în lumea 5G. 2020 a fost un an extrem de dificil şi atipic. Oricum veneau vremuri pline de provocări pentru agenţiile de turism. Pentru că agenţia de turism va supravieţui doar dacă va asigura plus valoare şi consultanţă de calitate, dacă se va folosi la maxim de tehnologie şi dacă va comunica permanent şi eficient”, declară George Cioceanu, prim vicepreşedinte ANAT şi responsabilul proiectului.

 

 


 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed