În schimb, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat importanţa unei detensionări a situaţiei între cele două ţări şi a lansat un apel către Turcia să pună capăt activităţilor care ar putea alimenta tensiunile cu Grecia, într-o convorbire telefonică avută în aceeaşi zi cu Erdogan.

Problema exploatării zăcămintelor de hidrocarburi din estul Mediteranei, într-o zonă pe care Atena o consideră că s-ar afla sub jurisdicţia sa, a acutizat în ultimul timp relaţiile dintre Turcia şi Grecia, ambele state membre NATO, potrivit Digi24.

Criza, care a poziţionat Ankara împotriva blocului comunitar, potrivit AFP, va face obiectul unei discuţii la summitul UE programat pentru 24- 25 septembrie. Unele ţări membre ale UE au cerut instituirea de sancţiuni împotriva Turciei.

În convorbirea telefonică avută cu Michel, liderul turc a „invitat instituţiile şi statele membre ale Uniunii Europene să rămână echidistante, imparţiale şi obiective şi să acţioneze într-un mod responsabil cu privire la problematica regională, în speţă în privinţa Mediteranei orientale”, potrivit preşedinţiei turce.

La 10 august, Turcia a trimis o navă de prospecţiune seismică, sub escorta unei flotile de vase război în zona apelor dintre Grecia şi Cipru, ceea ce a determinat Atena să lanseze manevre navale pentru a-şi apăra teritoriul maritim.

Preşedintele Erdogan a ameninţat sâmbătă Grecia într-o alocuţiune televizată: „Ei vor înţelege, fie prin limbaj politic şi diplomatic, fie pe teren, prin experienţe amare”.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a evocat sancţiuni împotriva Turciei, la fel şi Franţa – care a desfăşurat nave de război şi avioane de luptă în regiune în sprijinul Greciei, însă aceasta din urmă nu a reuşit deocamdată să ralieze poziţiei sale alte ţări ale blocului comunitar.