Deputatul PSD Mihai-Bogdan Diaconu a propus recent modificarea art. 11 din legea de finanţare a partidelor, în aşa chip încât să fie interzise orice fonduri din străinătate care ar veni fie şi pe calea asociaţiilor şi fundaţiilor.

Ţinta sa este sugrumarea liniei de finanţare a lui Tökes Laszlo şi a grupării sale. Militanţii UDMR au lăsat şi ei să se afle că Tökes Laszlo este finanţat din Ungaria, ceea ce nu a făcut decât să sporească animozităţile dintre cele două grupări ale minorităţii maghiare, scriu cei de la Deutsche Welle

Legea românească interzice ce-i drept absolut orice finanţare din străinătate, cu excepţii bine definite. De exemplu, un partid poate primi bunuri materiale necesare desfăşurării activităţii politice de la organizaţii europene înrudite. PDL poate fi susţinut de PPE sau PSD de PSE. Dar nici în acest caz nu sunt acceptaţi banii cash. Socialiştii europeni ar putea de pildă să facă un transfer de tehnică electronică către PSD, pentru sălile de conferinţe, transferul fiind scutit de taxe vamale.

Aşadar legea românească este foarte restrictivă, mai restrictivă decât legile similare din alte ţări europene, ceea ce nu înseamnă că nu este încălcată. Nu avem la dispoziţie dovezi în sensul judiciar al cuvântului, dar din diferite surse ştim că partidele româneşti încalcă în multe privinţe legea de finanţare.

Un caz banalizat este acesta: donaţiile persoanelor fizice fiind strict limitate prin lege, fondurile cu sursă nedezvăluită sunt redistribuite pe numeroase nume de militanţi şi simpatizanţi. Astfel, oameni despre care se ştie bine că nu au bani figurează ca donatori pe listele partidelor politice. Unii chiar au recunoscut cu candoare acest lucru. Bineînţeles că nu a urmat nicio acţiune penală. În acest domeniu, toleranţa pare să fie maximă.

Sunt multiple scheme de finanţare din care fac parte şi fundaţiile. Dar pentru că nu verifică nimeni cum sunt finanţate fundaţiile, provenienţa fondurilor este de cele mai multe ori necunoscută. Sunt bani obţinuţi ilegal şi spălaţi prin fundaţii? Sunt bani proveniţi din străinătate? Sun bani cu sursă legală, dar care depăşesc limitele legale de finanţare? Sunt întrebări la care nu avem răspunsuri precise.

Guvernul a evitat să formuleze un punct de vedere fără echivoc cu privire la proiectul deputatului Diaconu. Motivaţiile proiectului şi mai ales demonizarea din principiu a oricăror fonduri din Ungaria pun guvernul în dificultate. Germania, de pildă, ţară care are o lege severă cu privire la finanţarea partidelor politice, permite orice fonduri care vin din ţările UE, dar interzice cu stricteţe finanţări din alte părţi ale lumii. Este de fapt de la sine înţeles că, de vreme ce o ţară face parte din UE, nu se cuvine să privească cu suspiciune la una din ţările membre.

În cadrul Uniunii continuă însă să apară asemenea suspiciuni mai ales în triunghiul Slovacia-Ungaria-România. Slovacii au şi interzis la un moment dat preşedintelui Ungariei să viziteze ţara în afara protocolului oficial. România nu a mers atât de departe, limitându-se să interzică intrarea în spaţiul aerian, preşedintele Ungariei având posibilitatea să sosească în România pe şosea. Aşadar, în acest areal cetral-european continuă să se manifeste animozităţi care merg până la gesturi teoretic inadmisibile într-o Uniune pacificată. Probabil că triunghiul Slovacia-Ungaria-România ar fi fost un argument suficient pentru Comitetul Nobel să nu decerneze premiul Uniunii Europene. Dar derogări se fac şi în literatură, darămite în politică!

Revenind la subiectul nostru, să arătăm, totuşi, că legea românească este deja prea restrictivă şi că o restricţie în plus nu se poate justifica. România ca membră a UE nu va putea să susţină la nesfâşit că nu are încredere în banii care vin din Franţa, Marea Britanie sau Germania! Va avea nevoie de argumente pe care deocamdată nimeni nu a reuşit să le formuleze deschis. Dar dacă, teoretic, va accepta bani din occidentul european, nu va putea face o excepţie pentru Ungaria.

Aşadar legea finanţării partidelor ar trebui într-adevăr modificată, dar nu prin consolidarea baricadelor, ci prin desfiinţarea lor.

Pe de altă parte, legea ar trebui cu adevărat să facă ceva de ordinul exigenţei: să instituie un mecanism prin care fondurile partidelor să devină cu adevărat transparente.