E criză pe piața gazelor? Amintiți-vă de acel ”nu vom ceda” spus de Dragnea în fața OMV și Exxon

0
29

Asociația Energia Inteligentă susține că sunt vești și mai rele decât creșterea facturii la gaze și anume asigurarea efectivă a gazelor naturale în sezonul rece. Deficitul între cerere și ofertă a determinat ca necesarul de importuri ale gazelor să ajungă la un nivel de 25%. Practic, România a pierdut 20% din producţia de gaze şi şi-a majorat importurile de energie de 8 ori faţă de 2010.

Acest aspect nu s-ar fi întâmplat dacă unele decizii ale clasei politice nu s-ar fi repercutat masiv în piața de gaze naturale. O astfel de decizie este aprobarea legii offshore de Parlamentul României pe vremea când liderul PSD era Liviu Dragnea. Cuprins de un fior naționalist tot mai profund, pentru atragerea unui segment puternic de electorat, Dragnea a început o adevărată luptă cu multinaționalele prezente în România inclusiv cele din zona petrolieră, iar una din mizele puternice ale acestei lupte a fost legea offshore, adică actul normativ care reglementează operațiunile de explorare și exploatare a hidrocarburilor în Marea Neagră românescă. O miză de miliarde de euro…

Înainte de votarea legii, Dragnea s-a înfățișat în fața greilor din Marea Neagră, precum OMV Petrom, ExxonMobil, The Carlyle și Lukoil, cu o variantă de act normativ care a nemulțumit enorm companiile petroliere pentru că impunea impozite pe veniturile suplimentare. ”Nu vom ceda”, a spus Dragnea după o discuție cu reprezentanții OMV Petrom și Exxon.

Ce a urmat? Votarea legii și apoi punerea în stand-by de către partenerii OMV Petrom și Exxon a proiectului de exploatare perimetrului Neptun din apele adânci ale Mării Negre, zonă unde ar exista un potențial de 42-84 miliarde de metri cubi, adică jumătate din resursa certă de gaze a României. În plus, americanii de la Exxon a anunțat că pleacă din Marea Neagră pentru că se concentrează pe proiecte mult mai grandioase în ale regiuni ale lumii.

Actul normativ împins de Dragnea și existent și în acest moment impune un impozit progresiv, între 30 şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului gazelor. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore. De asemenea, companiile își pot deduce investiţii de maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare. Acestea au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Banii obţinuţi din impozitul pe veniturile suplimentare vor fi folosiţi pentru extinderea reţelei de gaze şi pentru alte investiţii. În plus, companii au obligaţia de a vinde 50% din producţia de gaze pe bursa românească.

După plecarea PSD de la putere și venirea unui nou guvern, mai întâi liberal și apoi liberalo-USR-UDMR, s-a tot vorbit de modificarea legii offshore dar s-a bătut pasul pe loc. Astfel, OMV Petrom a amânat până azi luarea unei decizii de continuare sau nu a proiectului Neptun. Ori de câte ori și-a prezentat rezultatele financiare, OMV Petrom a cerut imperios politicienilor modificare respectivului act normativ. Și nimic! Ce s-a fi întâmplat dacă nu ar fi fost legea în forma lui Dragnea? Dacă ar fi fost convenabilă petroliștilor? Nu am mai fi avut criza aceasta a gazelor, a aprozionării pentru iarnă, pentru că s-ar fi început producția în apele adânci ale Mării Negre iar dependența României față de gazul rusesc s-ar fi redus brusc.

Până să se decidă OMV Petrom, americanii de la black Sea Oil & Gas, controlați de The Carlyle, continuă cu planurile sale de a fi prima companie care va extrage gaze naturale din depozitele offshore ale României, în pofida legii offshore. Dacă taxa va rămâne în vigoare ar putea să afecteze operaţiunile viitoare ale BSOG în România, a declarat directorul general Mark Beacom, transmite Reuters.

Această companie intenţionează să extragă o cantitate de gaze estimată la 10 miliarde metri cubi în ceea ce va fi un test pentru capacitatea României de a atrage investitori şi a accesa rezervele sale de gaze naturale din Marea Neagră, estimate la 200 miliarde metri cubi.

“Debutul producţiei nu este condiţionat de abrogarea legii offshore, dar va avea un impact asupra modului în care BSOG se va angaja în viitor în România. Am primit numeroase asigurări că legea va fi amendată dar încă nu am văzut o propunere de amendament propusă spre dezbatere publică. Dacă va continua să rămână în vigoare, grupul ar putea analiza şi alte măsuri pentru a încerca soluţionarea acestui dosar”, a declarat Mark Beacom pentru Reuters.

În luna februarie a acestui an, Beacom declara că BSOG va începe în noiembrie extragerea gazelor naturale din proiectul românesc offshore. Recent Beacom a spus că este posibil ca termenul limită să sufere o uşoară amânare deoarece lucrările de construcţie la facilitatea onshore de tratare a apelor ar putea să nu fie gata până la finele anului. Beacom a mai spus că BSOG analizează posibilitatea de a se implica în proiecte din domeniul energiilor regenerabile utilizând infrastructura existentă, inclusiv parcuri fotovoltaice şi eoliene onshore precum şi un proiect pilot privind o centrală electrică offshore pe bază de hidrogen verde.

Guvernul de la Bucureşti a anunţat că legea offshore va fi amendată în parlament în acest an. Însă aceste planuri ar putea să sufere o nouă amânare din cauza escaladării tensiunilor în coaliţia guvernamentală.