Economia României, despre care premierul Florin Cîțu susține că este ”wow”, arată nespus de rău. Deficitul de cont curent, acel indicator care arată cât de slăbită e o economie, s-a dublat de la un an la altul, deficitul bugetar este enorm pentru că guvernul nu reușește să țină cheltuielile în frâu, inflația se aproape de zona de 6%, adică una galopantă, iar costurile cu dobânzile la împrumuturile pe termen lung contractate de România au crescut în acest an. În plus, datoria externă a mai adăugat în acest an 6 miliarde de euro.
Despre toate acestea Florin Cîțu nu spune nimic pentru că datele nu îl ajută. S-a bucurat atunci cânt economia a crescut cu 13% doar că n-a specificat că acel salt e în raport cu 2020 când pandemia a tras economia înapoi.
Conform BNR, în perioada ianuarie – iulie 2021, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9,057 miliarde de euro, comparativ cu 5,350 miliarde de euro în perioada ianuarie – iulie 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2,321 miliarde de euro, respectiv 854 milioane euro. Balanța serviciilor și cea a veniturilor secundare au înregistrat excedente mai mici cu 267 milioane euro, respectiv cu 265 milioane euro. Avem practic probleme grave structurale ale economiei. Producția internă nu reușește să acopere cererea de bunuri și servicii și din această cauză apelăm la importuri, ceea ce înseamnă un flux masiv de valută care iese din țară. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziție și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.
Tot BNR ne spune că în perioada ianuarie – iulie 2021, datoria externă totală a crescut cu 6,058 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 95,931 miliarde de euro la 31 iulie 2021 (72,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,3 la sută față de 31 decembrie 2020. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2021 nivelul de 36,054 miliarde de euro (27,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,9 la sută față de 31 decembrie 2020. Acest surplus de datorie s-a făcut la un cost din ce în ce mai ridicat.
Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. În februarie 2021 rata a coborât la 2,65%, dar în luna iulie era deja 3,24%. Încă nu suntem la nivelul de aproape 5% atins în luna aprilie 2020, însă trendul este crescător. Asta înseamnă că în următoarele decenii, românii vor trebui să plătească mai scump pentru împrumuturile luate azi pentru acoperirea cheltuielilor.
Se cheltuie peste măsură iar veniturile la buget se strâng greu. Chiar dacă execuția execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului în curs a fost mai bună decât în perioada similară a lui 2020, avem un deficit de 33,97 de miliarde de lei (2,89% din PIB). Comisia Europeană acceptă un deficit de maxim 3% însă în această perioadă de criză închide ochii. Însă acest deficit trebuie finanțat prin împrumuturi, care am văzut că sunt la costuri mai ridicate. Cheltuielile de anul asta de la buget au fost cu 9% mai mari decât cele de anul trecut, ceea ce înseamnă că puterea nu reușește să reformeze aparatul de stat și nu se poate atinge de pensiile speciale. Mai mult, a lărgit tot mai mult masa de angajați la stat.
Inflația este undeva la 5% și este estimată la 5,6% la finele anului. Peste 6% vom vorbi de o inflație galopantă. Prețurile la energie și gaze naturale au luat foc și foarte mulți români nu își pot permite plata facturilor. Guvernul și parlamentarii puterii vorbesc de luni bune despre legea pentru consumatorii vulnerabili își avansul legislativ este greoi. Și vine iarna! O iarnă care pe lângă facturile foarte ridicate probabil ne vom confrunta cu un deficit de gaze naturale.
Economia lui Florin Cîțu nu arată bine deloc. Însă premierul, ca și tot PNL, se află în campanie electorală internă. Iar toată țara este capacitată la congresul liberalilor dar și la certurile PNL și USR PLUS.
Inflația este peste 3% și dobânzile la împrumuturile pe termen lung sunt cele mai ridicate din UE. Asta înseamă că două criterii de aderare la moneda euro sunt încălcate. De altfel, România îndeplinea până în 2017 toate cele cinci criterii de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro însă în ultimii ani s-a îndepărtat major. Deficitul bugetar de maxim 3% nu mai poate fi obținut în condițiile pandemiei, avem una dintre cele mai mari rate a inflației din UE iar cursul leu-euro este foarte volatil, el neavând voie să varieze decât într-un interval de 15%. În ceea ce privește dobânzile pe termen lung, acestea nu pot trece decât cu două puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE. Singura zonă unde ne încadrăm este datoria publică, care se situează sub 60% din PIB. Însă ne apropiem vertiginos de această bornă pentru că nimeni nu se atinge aparatul de stat.
Post Views: 0
