„Ceea ce e clar în momentul de faţă este că trebuie să ne aşteptăm la o încetinire. Spre exemplu, proiecţiile Fondului Monetar, făcute în octombrie, luna trecută, indică intrarea în recesiune, mild recession, pentru Germania şi Italia. E o contracţie de 0,2-0,3%. Dacă Italia nu ar trebui neapărat să sperie, Germania este motor în ceea ce priveşte economia Uniunii Europene. Deci o încetinire este vizibilă, este clară. Problemele majore pe care eu le văd, şi pe care le-am mai menţionat, ţin de dinamica preţurilor şi de dinamica datoriilor. Dinamica preţurilor este o problemă nu atât pentru că e mare, cât pentru că este un fenomen determinat nu atât de abordarea politicilor monetare, ci de orice alte elemente, care nu ţin de politica monetară. Şi atunci când problema este creată într-o altă zonă, – nu contează care – şi vii cu politica monetară încercând să corectezi problema, rişti, dacă eşti prea agresiv, să faci mai mult rău decât bine”, a declarat Florian Libocor, economist şef al BRD, precizând că aceasta este opinia sa personală.

Potrivit acestuia, România nu se află în recesiune în acest moment.

Politica monetară este un instrument pe cât de eficient, pe atât de ascuţit.

„Să zicem că mergem cu dobânda şi temperăm inflaţia. Dacă mergem agresiv cu dobânda spre 10%, cu o mână dăm, cu o mână luăm. Pe net nu câştigăm mare lucru, pentru că împrumuturile autorităţilor până la urmă tot populaţia le va plăti spre exemplu pe canalul taxării sau altele. Pe de altă parte, România se împrumuta să acopere nişte costuri fixe (din varii motive), însă noi nu puneam banii aceia la muncă, nu îi investim. Ci ne împrumutam să acoperim costuri fixe, multiplicatorul era spre zero. Singurul aspect benefic era că realizai un echilibru social, dar nu multiplicai banii şi ulterior când trebuia să-i rambursezi, fiind în deficit de resurse, trebuia sa apelezi fie la pârghia taxării, fie la alte pârghii. Văd datoria o problemă pentru că la nivel global evoluţia e atât de neplăcută încât dacă nu se va ajunge la o învoială pentru a se stabili cine şi cât taie, stocul de datorie va fi imposibil de gestionat de anumite state”, a adăugat Libocor, în cadrul dezbaterii.

Un stat într-o „situaţie sensibilă” este Ucraina, spune acesta.

O altă problemă este dezechilibrul demografic, precizează economistul.

„Uitându-mă la China, Europa şi America, dintre toate cele trei, cred că cea mai flexibilă şi rapidă în reacţii este America, a fost dintotdeauna. China spre exemplu a ridicat restricţia privind natalitatea. În situaţia cea mai delicată este Europa, în momentul de faţă. Trecând peste conflict, e problema gazului, a energiei, care nu e una simplă, nu poţi să suplineşti toată cantitatea de energie care venea iniţial din Rusia. Rămân la părerea că dacă nu se va găsi o soluţie pentru ca părţile să se aşeze la masă, lucrurile nu au cum să meargă înspre bine”, a precizat Florian Libocor.

Despre România, spune că are încredere în autorităţi, cu precădere în autoritatea monetară şi fiscală, dar acestea trebuie să facă lucrurile în aşa fel încât să înţeleagă populaţia şi companiile că prin deciziile pe care le vor lua înţeleg problemele existente şi vor încerca să le soluţioneze.

„Marea provocare este realizarea reformelor structurale, care sunt dificil de asumat. Este foarte simplu: rezultatul reformelor structurale nu poate fi capitalizat într-un mandat politic”, a spus acesta.

El precizează că, uitându-se la toate pieţele şi la toate elementele care definesc o piaţă, toate sunt în cădere, referindu-se la bond-uri, acţiuni şi materii prime.

„Singurul activ care se bucură de un exces de cerere este dolarul. Asta pentru că francul elveţian nu mai este o soluţie de refugiu, lecţia din trecut nu a fost uitată. iar acum dolarul este văzut a fi, se pare, cea mai bună soluţie,”, a mai spus Libocor.

Altfel, în ceea ce priveşte comerţul, în opinia sa, rămâne la aceeaşi opinie. Cuvântul cheie este diversificare (pieţe, produse, tehnologie), contextul actual demonstrând din plin acest lucru.

„Dacă ne uităm la datele FMI la nivel global, vedem că nivelul datoriei raportat la PIB a crescut în întreaga lume şi creşte în continuare. Cred că această creştere a datoriei ne vorbeşte şi de modalitatea în care se reflectă anumite măsuri pe care le luăm de protecţie a economiei, ceea ce s-a întâmplat şi în 2020. Ce facem noi la CITR este să ne uităm la economia României din perspectiva companiilor. Analizăm companiile într-un studiu calitativ, în care, din totalul numărului  de companii din Romania facem un zoom-in la companiile de impact, cu active de peste 1 milion de euro şi care reprezintă 70% din totalul cifrei de afaceri din Romania, dar doar 4% ca număr de companii. Mai departe, ne uităm la gradul de sănătate al acestor companii şi segmentăm între companii cu indicatori sănătoşi şi care au capacitatea să se finanţeze şi să se dezvolte cu propriile puteri şi companiile care sunt fie într-o zonă restructurabilă şi ar avea nevoie de un sprijin, o pivotare sau, mai rău, cele care se află în dificultate sau în insolvenţă iminentă”, a spus, la rândul său, Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

În insolvenţa iminentă sunt companiile care au o nevoie imediată de redresare, au o problemă cu plata datoriilor pe termen scurt sau mediu, fie un grad de îndatorare mult prea mare pentru a se mai putea finanţa.

„Aceste companii de impact sunt în total 32.000 astăzi. Din acest total, 5.971 se aflau la începutul anului 2022 în zona de insolvenţă iminentă. Comparativ, în 2013 vorbeam de 6.000 de companii în acest sector şi 29.000 de companii de impact. Deci vorbim de un trend de creştere. Ce mi se pare important este că, din 2019 şi până în 2021, 42% din companiile care se aflau în situaţia aceasta la momentul respectiv sunt tot acolo. Asta înseamnă nu doar că am constatat la un anumit moment că o companie se află în dificultate, dar ea în trei ani e tot acolo. S-au obişnuit să trăiască periculos, dar mai interesant este să vedem şi ce fac ele. Aceste companii şi-au crescut cifra de afaceri, deci au continuat să lupte, au căutat să iasă din situaţia respective, dar în acelaşi timp au crescut datoriile într-un ritm mai accelerat. Avem aşadar o creştere a cifrei de afaceri cu 31%, dar avem o creştere a nivelului de datorii cu 33%”, a precizat el.

Acesta a explicat ce presupun noile mecanisme de restructurare, cadru legal care permite acordul de restructurare cu creditorii în timp ce companiile continuă activitatea şi care oferă de asemenea un cadru de dezvoltare, care oferă companiilor în dificultate o a doua şansă.

Andrei Cionca, CEO Impetum Group, vorbeşte de trei tipuri de recesiuni, cu cauze diverse: în China, SUA şi o posibilă recesiune în Europa.

Pentru o înţelegere mai bună a economiei româneşti, a lansat un indicator de tipul Leading Economic Indicator (LEI) în premieră şi în Romania. Acesta indică însă începutul unei recesiuni.

„Indicatorul US Leading Economic Indicator (LEI) a arătat că sunt semnalele declanşării unei noi recesiuni, semnale au apărut din luna august a acestui an. Ne-am uitat la ce se întâmplă afară şi am găsit acest indicator care funcţionează foarte bine în Asia, în Japonia şi în America. Ne-am uitat din ce este compus şi am văzut că avem majoritatea componentelor şi noi în Romania. Am văzut şi evoluţia lui din 1967, de când funcţionează, şi ştim toate discuţiile de acolo, de la fiecare criză, ei ajustează, pentru că, de multe ori, el acţionează prea târziu şi îşi dau seama că în economie a apărut ceva nou la care nu se gândiseră şi de fapt sunt alţi factori care influenţează economia pe care noi nu i-am văzut în momentul respectiv. Atunci ne-am gândit că am putea să ne inspirăm de la ei, să îl implementăm şi în Romania. De doi ani de zile facem acest lucru. Am testat şi ne-am dus până în momentul în care am avut date în Romania, respectiv 2005, în faza de pre-aderare la Uniunea Europeană. Nu am putut face nişte teste mai profunde, deoarece nu există date. Noi îl lansăm astăzi, deoarece credem că este momentul oportun în care îl putem lansa, pentru că el indică începutul unei recesiuni. Pare că este exact în momentul de declanşare a crizei, în iunie 2022”, a spus Andrei Cionca.

În perioada următoare, indicatorul va fi lansat în dezbatere publică.

„Având în vedere că este o formulă matematică şi un indicator macroeconomic, vrem să îl punem pe masă în dezbatere publică, să facem mese rotunde, să invităm macro economişti, să îl testăm şi perfecţionăm dacă este cazul. Perioada următoare va fi de asemenea un test pentru acest indicator, un test al realităţii. Este contribuţia noastră la o înţelegere mai bună a economiei româneşti”, a precizat el.

Impetum Group încearcă totodată să îmbunătăţească studiul CONFIDEX, care a fost într-o continuă evoluţie.

”Suntem în a treia lui iteraţie. L-am început acum doi ani de zile ca un jurnal de criză. Apoi ne-am dat seama că putem face o sondare a percepţiei managerilor români. Suntem acum la o a treia variantă a CONFIDEX şi încercăm să îl facem şi mai calitativ. Încercăm să aducem o contribuţie mai importantă la înţelegerea economiei româneşti. Vrem să credem că în fiecare moment putem să analizăm percepţia şi realitate şi astfel putem să avem o viziune completă asupra trecutului şi viitorului. Pentru asta avem instrumentul CONFIDEX, care testează percepţia managerilor români despre trecut, prezent şi viitor. Sunt 511 manageri de companii româneşti care au răspuns la sondaj ediţia aceasta”, a precizat Andrei Cionca.

Vorbind de o prezentare a Fondului Monetar International, acesta afirmă că, pe lângă turbulenţele actuale determinate de inflaţie şi criza privind lanţurile de aprovizionare, FMI atrage atenţia şi asupra unei probleme structurale, care vine din trecut.

 „Ei spun că este acest bulgăre de supra îndatorare care în 2020 s-a agravat şi pe care, din păcate, în 2021 prin acele măsuri de suport efectuate de toate statele, nu am făcut decât să îl împingem. Problema e că devine o adevărată criză şi cei de la FMI atrag în mod serios atenţia asupra creşterii acestor vulnerabilităţi, în ciuda tuturor programelor de sprijin. Pentru că aceste programe de sprijin sunt temporare. Ei văd ca parte a soluţiei nişte instrumente puternice, de prevenire a insolvenţei sau chiar insolvenţă, o creştere a calităţii serviciilor în aceste domenii, o profesionalizare a tuturor celor implicaţi în acest domeniu, astfel încât problemele care trebuie rezolvate să fie rezolvate foarte repede”, spune Andrei Cionca.

Acesta precizează însă că există semne de revenire.

„Avem două elemente care sunt de analizat. Nu vreau să spun că ce e mai greu a trecut, poate fi un moment de acalmie. Ne-am uitat şi la burse şi la evoluţia lor din ultimul an. Vestea îmbucurătoare este că nu suntem în minime şi nu ştim dacă urmează alte minime sau nu. Principalele burse din lume au scăderi între 10% şi 30%. La Bursa de la Bucureşti indicele BET a scăzut cu numai 14%”, a precizat el.