Rezultatele finale ale Raportului urmează a fi date integral publicităţii în următoarele săptămâni.

„Este o prevalenţă crescută în rândul elevilor de 16 ani pentru toate categoriile de droguri, în special pentru substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) – etnobotanicele”, a declarat Sorin Oprea.

Astfel, a crescut consumul substanţelor psihoactive la populaţia şcolarizată de 16 ani, prevalenţa fiind de 10% faţă de 5% în anul 2007, când a fost efectuat ultimul studiu, acesta făcându-se o dată la patru ani, a explicat şeful ANA.

Rezultatele studiului naţional din cadrul ESPAD 2011 plasează România între ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenţei consumului oricărui tip de drog ilicit – cel puţin o dată în viaţă în rândul elevilor de 16 ani, ţara noastră situându-se cu 8% sub media europeană înregistrată.

Pentru prima dată în cadrul studiilor ESPAD, se înregistrează un debut precoce al consumului de canabis/ haşiş în rândul elevelor de 16 ani din România. Din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, România se află printre putinele state cuprinse în studiu care nu mai înregistrează diferenţe între fete şi băieţi în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de canabis/ haşiş, atât de-a lungul vieţii (alături de Franţa), cât şi în ultima lună (alături de Federaţia Rusă şi Bulgaria).

În acelaşi timp, Raportul Naţional privind situaţia drogurilor pe anul 2012 evidenţiază un consum de stupefiante ridicat în rândul studenţilor, prevalenţa de-a lungul vieţii fiind de 23,2%. Studiul realizat în opt centre universitare din România arată că studenţii consumă cel mai mult canabis (20,9%) urmat de ecstasy, cocaină şi amfetamine.

Totodată, în anul 2011 au avut nevoie de tratament peste 3.000 de persoane, dintre care aproximativ 2.000 pentru droguri ilicite şi substanţe cu proprietăţi psihoactive. Din totalul persoanelor care au primit îngrijiri medicale în centrele specializate, peste 1.700 au fost admise la tratament în anul 2011.

Principalele tipuri de substanţe pentru care s-a solicitat asistenţă sunt substanţele psihoactive, heroina, sedativele şi canabisul. Anul trecut, pentru prima dată în ultimii zece ani, proporţia cazurilor admise la tratament pentru consum de opiacee a înregistrat cea de-a doua valoare din numărul total de cazuri, substanţele cu proprietăţi psihoactive reprezentând drogul principal pentru care consumatorii au solicitat asistenţă.

Potrivit Raportului ANA, majoritatea consumatorilor au vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, predominând consumul zilnic prin injectare.

Totodată, Raportul Naţional privind Situaţia Drogurilor pentru anul 2012 evidenţiază că anul trecut a crescut numărul consumatorilor de droguri în Bucureşti din cauza apariţiei pe pieţele din România a noilor substanţe cu proprietăţi psihoactive.

Astfel, numărul estimat de consumatori problematici de droguri se ridica la 19.265 în anul 2011, faţă de 18.316 în 2010 şi 16.867 în 2007.

Potrivit raportului ANA, zonele de risc, în funcţie de numărul de cazuri de urgenţe non-fatale înregistrate în 2011, sunt: Bucureşti şi Iaşi (zone de risc foarte mari, pondere peste 10%), Cluj, Constanţa, Galaţi (zone de risc mare, ponderi între 5% şi 10%), Bihor, Timiş, Bacău, Dâmboviţa, Suceava, Buzău, Vrancea (zone de risc mediu, ponderi între 1% şi 5%), Neamţ, Harghita, Călăraşi, Ialomiţa, Hunedoara (zone de risc mic, ponderi între 0,5% şi 1%) şi Arad, Mureş, Ilfov, Satu Mare, Teleorman, Argeş (zone de risc foarte mic, ponderi sub 0,5%).

Potrivit Raportului privind strategia de control a narcoticelor al Departamentului de Stat al SUA, ediţia 2013, România nu este o sursă semnificativă de narcotice ilegale, dar rămâne o ţară de tranzit importantă, dată fiind amplasarea sa pe cunoscuta Rută nord-balcanică pe care sunt traficate de regulă din Afganistan spre Europa opiu, morfină şi heroină.

Potrivit raportului, postat pe site-ul Departamentului, efectele crizei economice globale, cuplate cu tulburările politice interne, au continuat să aibă impact asupra tuturor agenţiilor guvernamentale din România, în timp ce resursele pentru unităţile de combatere a drogurilor au fost mai restrânse decât în anii anteriori.

Raportul menţionează totodată că în ultimii ani consumul de droguri a crescut în România, şi mai ales cel de droguri sintetice şi heroină, existând statistici în sensul că doar în Bucureşti sunt între 28.000 şi 30.000 de consumatori de droguri.