Estimările guvernului privind PANDEMIA au fost greșite. Resurse importante au fost blocate

Autoritățile române, prin diverșii săi comunicatori, aruncau pe piață diverse scenarii cum să țara noastră ar putea urma exemplul Italiei, cu mii de cazuri de infectare pe zi sau cu morți care nu vor mai avea loc la morgă.

S-au făcut, pe repede înainte, strategii pentru scenariile 2, 3 și 4 ale pandemiei, s-a trecut la starea de urgență, s-au dat ordonanțe militare și practic toată lumea a fost conectată la subiectul COVID-19. Consecința: spitalele României s-au golit de pacienți, achizițiile publice au devenit tot mai dubioase, s-au investit bani în diverse spitale mobile care până la urmă au rămas nefuncționale. S-a invocat prevenția, însă acum, când panta pandemiei e în coborâre, se poate spune că estimările guvernului privind evoluția bolii au fost greșite și că multe resurse au fost blocate sau consumate fără o justificare reală.

 

Corifeii panicii

 

Unul dintre corifeii inducerii panicii în oameni a fost medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății. Prezent mai toată ziua pe posturile de televiziune sau cu declarații acordate diverselor site-uri, Rafila dădea mai tot timpul exemplu spitalelor din Lombardia, Italia, sufocate de bolnavi și morți.

Speriat că românii din Peninsulă s-au întors în țară în luna martie, reprezentantul OMS a spus că va crește numărul de infectări și că am putea avea probleme cu capacitatea secțiilor de terapie intensivă. În Lombardia, spunea Rafila, acestea au fost ocupate 99% în două săptămâni. ”Acest scenariu nu este imposibil”, avertiza medicul.

Un alt apologet al răspândirii panicii în public a fost Adrian Streinu-Cercel, șeful de la Matei Balș. Acesta susținea să se închidă toată economia, să fie izolate persoanele de peste 65 de ani și s-a aliat propagandistic cu Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea, pentru testarea paralelă a bucureștenilor, demers eșuat. Un dur al pandemiei a fost Raed Arafat. Acesta a fost foarte intransigent cu diversele abateri de la regulile impuse de ordonanțele militare și orice apariție în spațiul public însemna practic un fel de ”ceartă” pentru românii care nu înțeleg să se izoleze.

 

Spitale golite

 

România a fost mai catolică decât alte state în sensul că a recurs la starea de urgență mult mai devreme: s-au închis baruri, restaurante și hoteluri, s-au oprit toate concertele, s-au interzis zborurile către și dinspre statele puternic afectate, s-au blocat la un moment dat chiar și exporturile de alimente.

Din această cauză au apărut peste un milion de contracte de muncă suspendate, industrii întregi închise și oameni disperați. În paralel, foarte multe spitale au fost golite de pacienți pentru a fi dedicate integral COVID-19, cel mai edificator exemplu fiind spitalul Fundeni din Capitală. Așa s-a ajuns ca spitalele din țară să se golească complet, cu excepția secțiilor dedicate coronavirusului.

Impactul pandemiei COVID-19 și al restricțiilor impuse de starea de urgență asupra activității medicale a fost unul negativ, deoarece măsurile luate nu au fost gândite consecvent și au dus la o restricționare importantă a activității în clinici și spitale, mai ales în ceea ce privește pacientul cronic, a spus Adrian Covic, președintele Societății Române de Nefrologie, exprimată într-un interviu acordat platformei specializate RoDiabet.ro.

“Există foarte mulți pacienți cronici, care aveau nevoie de îngrijiri, aveau nevoie de un input medical. Aceștia nu au venit la spital, nu au venit în ambulatoriu, deci nu au beneficiat de îngrijirile necesare. Rezultatul a fost unul negativ pentru ei, poate chiar mult mai periculos decât dacă ar fi fost infectați cu Covid-19”, a declarat Covic. Potrivit acestuia, de când s-au instaurat măsurile stricte prin ordonanțele miliare, comunicarea între medici și pacienți a fost inadecvată, deoarece s-a permis doar formula consultațiilor online.

“Medicina nu poate fi făcută la nesfârșit online. Au fost multe erori, sunt pacienți, vorbim de cei infectați, dar asimptomatici, închiși în spitalul de infecțioase și care nu au venit pentru tratarea bolii. Starea lor de sănătate s-a deteriorat, așteptând tot felul de rețete și recomandări venite cu ajutorul telemedicinei, care este încă departe de a funcționa corespunzător”, a mai afirmat Covic.

Pe perioada stării de urgență, spitalele ieșene, de exemplu, au fost ocupate la mai puţin de jumătate din capacitatea pe care o au, fiind degrevate de cazurile care nu necesitau internare şi fiind pregătite pentru a primi eventualele cazuri de coronavirus. Potrivit unor date furnizate pentru „Ziarul de Iaşi“ de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi, dacă în luna februarie gradul de ocupare al tuturor spitalelor ieşene a fost de 100%, în luna martie a scăzut până la 85%, iar în luna aprilie procentul a ajuns la 35%, existând în această lună spitale care au fost închise sau ocupate doar în procent de 1 sau 2%.

 

Bani pentru spitale mobile

 

România a cheltuit bani buni pentru achiziția și construirea de spitale mobile, spații necesare pentru situații în care capacitățile spitalelor ar fi fost date peste cap. În curtea de la Elias s-a ridicat un spital mobil de 2 milioane de euro, bani care au venit prin Asociația Dăruiește Viață. Turcii de la SDI Global LLC A.Ș. au încasat 13,2 milioane de euro după ce au câștigat o licitație pentru livrarea unui spital mobil de peste 250 de paturi după standardele NATO.

La Timișoara, autoritățile au plătit 2 milioane de lei pentru un astfel de spital. La București, companiile Leroy Merlin și Auchan au transformat o clădire de la marginea orașului într-un spațiu de primire, triere, cazare și tratare preliminară a bolnavilor infectați cu coronavirus. Exemplele de acest fel pot continua. Cert este că evoluția bolii pe teritoriul României nu a afectat capacitățile de terapie intensivă. În acest moment, avem sub 200 de pacienți internați la ATI, iar numărul cazurilor active a coborât de la 7.500, înregistrate la finele lunii aprilie, la aproximativ 4.700.

La București, primarul Gabriela Firea a inaugurat un spital modular cu 500 de paturi. ”Este o imensă risipă de bani”, a spus medicul Adina Alberts. ”Doamna Firea, oare, nu este la curent cu Spitalul Militar pentru coronavirus construit în curtea Institutului ”Ana Aslan”, spital care este ocupat în proporție de 5%?! De ce alocă aceste fonduri și le consumă aiurea?! Sincer nu cred că acolo, la Spitalul COVID al Doamnei Firea, vor fi cazați muncitorii care vor construi mult trâmbițatul Spital Mitropolitan”, a spus Alberts.

 

Achiziții dubioase

 

Ordonanțele militare din vremea stării de urgență au dat liber unor achiziții directe din care unele companii au avut de câștigat. Unifarm, compania statului, a fost acuzată de jurnaliștii de la Libertatea că a achiziționat 2,2 milioane de măști la preț dublu, prin doi intermediari. Importatorul este societatea soției unui fost ofițer SRI. Alte 1,2 milioane de măști achiziționate au fost declarat neconforme de către UE și au fost retrase de pe piață. Romarm, compania deținută de statul român, s-a angajat să producă măști și în acest sens a plătit un milion de dolari pe o linie de producție din China. Ajunsă în țară, aceasta s-a stricat iar producția de măști a rămas la stadiul de deziderat.

 

De la începutul perioade stării de urgență și până astăzi, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a oferit contracte directe în valoare de 325 milioane de lei, adică în jur de 68 milioane de euro pentru achiziția de echipamente medicale. Principalii beneficiari au fost companii din Coreea de Sud, din Elveția, din Serbia, precum și subisidiara locală a americanilor de la General Electric dar și afaceriști locali, unii care conduc companii doar cu câțiva salariați. Au surpris  contractele de milioane de lei acordate unei companii  înființată de o bucătăreasă de la Hanul Călugăreni, dar care îl are în spate pe Cătălin Hideg, proprietarul Sanimed. S-au acordat contracte unei companii deținută de partenerul de afaceri al creatorului de modă Cătălin Botezatu, sau unei firme contralată de un cetățean basarabean. Pe lista câștigătorilor se află chiar și un fost candidat USR pentru Parlamentul României, dar și o companie înființată de parterneri de afaceri ai fostului general SRI Dumitru Zamfir.

 

Potrivit Newsweek, prima achiziție suspectă realizată de ONAC este legată de achiziția de combinezoane, inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte. Cel mai mare contract a fost atribuit firmei UPC Ltd. din Coreea de Sud, de unde s-au cumpărat nu mai puțin de 1,75 milioane combinezoane pentru care s-a plătit 155,57 milioane lei. Asta înseamnă că s-a plătit în jur de 89 lei pentru fiecare combinezon. De la o firmă din Serbia, Virid Doo, au fost cumpărate 38.512 combinezoane pentru suma de 3,54 milioane lei. Adică s-a plătit în jur de 92 de lei pentru fiecare combinezon. Viggo Fashion International a vândut 500.000 de combinezoane pentru suma de 54,14 milioane lei. Prețul pentru fiecare bucată ajunge la 93 lei.Anterior stării de urgență, un astfel de combinezon costa maximum 45 de lei. Tot de la Viggo Fashion, firma partenerului lui Cătălin Botezatu, Ionuț Marin, au fost achiziționate 1,75 milioane viziere de protecție pentru suma de 33,32 milioane lei. Adică în jur de 19 lei pentru fiecare vizieră.

 

ONAC a achiziționat 1,75 milioane bucăți de mănuși de unică folosință cu manșetă medie de la compania Chronos Trade Medical SRL, în data de 28 februarie 2020. 

Valoarea contractului cu tot cu TVA a fost stabilită la 11.797.571 lei. Chronos Trade Medical este patronată și administrată de Răzvan Mihai Călin. Contactat telefonic, Călin a admis că prețurile sunt umflate: „Noi avem alte prețuri de la producător având în vedere criza care a apărut. Noi acum cumpărăm mănușile mai scump de 3,5 ori“, a spus acesta, citat de Newsweek.

Oficiul condus de Cornelia Nagy a semnat trei contracte pentru achiziția de măști FFP2 și FFP3. O cantitate de 1,75 milioane de măști au fost achiziționate prin două contracte semnate cu firma Romwine & Coffe SRL, din Giurgiu, pentru care s-au plătit 11,3 milioane euro. Compania este de bucătăreasă de 57 ani din satul Uzunu. Aceasta a fost folosită ca paravan de Cătălin Robertino Hideg, patronul firmei Sanimed International, fost doctorand al generalului Constantin Onișor la Academia Națională de Informații. Hildeg a spus la B1 TV că, înainte de achiziție, a avut întâlniri cu oficiali din Guvernul României, printre care secretarul general Antonel Tănase și cu Victor Costache, pe atunci ministru al Sănătății. 

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed