”Pieţele americane au încheiat săptămâna trecută într-o notă mai calmă, dolarul scăzând la minimul din ultimele trei luni, deoarece Fed pare fermă în decizia de a-şi menţine politica monetară şi nu se grăbeşte să reducă fluxurile de lichidităţi, în ciuda presiunilor inflaţioniste. Indicele dolarului, care compară moneda americană cu un coş de şase valute, se ridica luni la 90.045, cu puţin peste minimul din ultimele trei luni de 89.646 stabilit vineri”, spune analistul.

Transcrierile comentariilor de la întâlnirea Fed din aprilie, publicate săptămâna trecută, i-au asigurat pe investitori că există un sprijin puternic în rândul factorilor de decizie pentru continuarea politicii actuale de menţinere a dobânzii cheie aproape de zero până când economia şi, în special, piaţa muncii, îţi vor reveni complet, adaugă el.

”Banca Centrală Europeană a părut la fel de precaută în ceea ce priveşte reducerea sprijinului de pandemie, avertizând că cele 19 economii ale zonei euro se confruntă cu riscuri inegale şi că ete necesar un stimulent mai targetat pentru a sprijini redresarea economică incipientă. Banca şi-a exprimat îngrijorarea privind perioada următoare, în care guvernele îşi încetează sprijinul pentru industriile afectate de pandemie, cum ar fi schemele de plată a şomajului tehnic”, mai spune acesta.

O altă problemă identificată de BCE este povara datoriilor corporative în creştere din ţările cu sectoare mai mari de servicii lovite de pandemie, deoarece aceasta ar putea creşte presiunea asupra guvernelor şi creditorilor din aceste ţări.

Vorbind despre datorii, o eventuală creştere a dobânzilor în SUA şi UE ar putea ameninţa recuperarea economiilor de pe pieţele emergente şi ar creşte decalajul dintre acestea şi lumea dezvoltată, potrivit unui raport de săptămâna trecută al Moody’s Analytics.

Raportul a arătat că datoria globală a crescut cu o cifră record de 24 de trilioane de dolari, până la un nou maxim de 366% din produsul intern brut în 2020, iar datoria globală a pieţelor emergente este mai mult decât dublată în ultimul deceniu.

”Întrucât aceste ţări rămân în urmă şi în ceea ce priveşte vaccinările şi în ce priveşte redresarea economică, ele riscă să fie în situaţia de a trebui să facă plăţi mai mari pentru a-şi plăti datoriile exact la ieşirea din pandemie. Acest lucru ar putea duce la o redresare inegală a economiei mondiale, a avertizat Moody’s”, precizeză el.

România s-a confruntat şi ea cu deficite bugetare ridicate în timpul pandemiei, dar poate beneficia de fondul de redresare al UE şi a surprins analiştii săptămâna trecută cu un anunţ că economia a revenit deja la nivelul de dinaintea pandemiei. PIB-ul a crescut cu 2,8% în termeni reali în primul trimestru faţă de T4 din 2020, revenind la nivelul din T1 al anului 2020.

”În ciuda faptului că are una dintre cele mai puţin digitalizate societăţi din Europa, economia României a arătat o rezilienţă surprinzătoare, PIB-ul scăzând doar cu 3,9% în 2020 faţă de anul anterior, comparativ cu scăderea de 6,8% din zona euro şi revenindu-şi mai repede decât cel economiile omologilor europeni. Acesta este un început de an promiţător şi, dacă programele de sprijin ale UE se materializează, se poate îmbunătăţi şi mai mult”, afirmă Ionuţ Paulenco.

Ionuţ Paulenco, analistul de piaţă pentru România al eToro, are o experienţă de peste 7 ani în industria financiară, specializându-se în diversificarea portofoliilor şi în acţiuni.

eToro a fost fondată în 2007, iar platforma permite tuturor să investească în activele pe care şi le doresc, de la acţiuni la mărfuri până la active cripto. Utilizatorii pot cumpăra, deţine sau vinde active, pot să îşi monitorizeze portofoliul în timp real, şi pot tranzacţiona oricând doresc.