„E posibil orice, chiar şi o suspendare a fondurilor europene. […]Comisia Europeană ne cere să avem proceduri care să identifice problemele. […]  Pe perioada auditului (câteva săptămâni) nu putem trimite facturi spre decontare către CE […] Orice fel de problemă trebuie sancţionată, rata de eroare să fie sub 2%, altfel vom sta sub presiunea suspendarii unui program operational sau a altuia […]Ne menţinem ţinta, rata de absorbţie sperăm să fie de 25% până la sfârşitul anului.”

România ar putea rămâne fără finanţare europeană pe patru programe operaţionale de fonduri europene, a anunţat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. În săptămânile următoare, Comisia Europeană va analiza dacă România a îndeplinit recomandările din urmă cu jumătate de an.

România a încheiat primele 6 luni ale anului cu o absorbţie efectivă de 700 de milioane de euro pe latura fondurilor europene, arată datele Ministerului Afacerilor Europene. Valoarea este departe de ţinta asumată de toate cele 3 guverne pe care România le-a avut în acest an, de 3,5 miliarde de euro.

În perioada 2007-2011, România a atras puţin peste un miliard de euro pe latura fondurilor structurale.  Situaţia a început să se mişte în direcţia bună în 2012, însă progresul este modest. În prima jumătate a acestui an, România a atras efectiv 695 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, numai 20% din ţinta asumată, pe rând, de Guvernele Boc, Ungureanu şi Ponta.

Mai mult, în iunie, plăţile intermediare de la Uniunea Europeană au scăzut de patru ori faţă de luna precedentă, la numai 75 de milioane de euro. Bilanţul a ajuns la peste 1,7 miliarde de euro, adică nici a zecea parte din fondurile europene pe care România trebuie să le atragă până la sfârşitul anului viitor.

Cel mai bine merge Programul Operaţional Regional, al treilea cel mai mare. Până acum, aproape 20% din banii pentru POR au fost decontaţi. Urmează, la o distanţă considerabilă, programele de dezvoltare a capacităţii administrative şi cel de asistenţă tehnică, ambele cu o rată a absorbţiei de aproape 14%.

Totuşi, acestea sunt programe relativ mici, cu o valoare de sute de milioane de euro. În cazul celor mai mari programe, cum ar cel de Transport sau de Mediu, România nu a reuşit să atragă decât 6% din banii europeni.

Problema fondurilor europene se adânceşte. România nu mai trimite cereri de rambursare a fondurilor europene pe patru programe operaţionale.

Este vorba despre sectoarele regional, de mediu, de transporturi şi de competitivitate. În perioada 5-17 iulie, o misiune de audit a Comisiei Europene va verifica în ce măsură au fost implementate recomandările pentru aceste patru programe.

Ulterior, experţii de la Bruxelles vor decide dacă se impune sau nu suspnedarea plăţilor până la rezolvarea problemelor identificate. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, afirmă că nu există temeri privind cererile de rambursare, în contextul perioadei scurte de pauză.

România a atras fonduri europene de 695 de milioane de euro de la Uniunea Europeană în primele 6 luni ale anului. Valoarea reprezintă numai 20% din ţinta anuală asumată, pe rând, de Guvernele Boc, Ungureanu şi Ponta. Mai mult, în iunie, plăţile intermediare de la Uniunea Europeană au scăzut de patru ori faţă de luna precedentă, la 75 de milioane de euro.

În cadrul celui mai nou raport de evaluare, experţii FMI au avertizată că există riscuri serioase ca o parte din fondurile europene alocate României să fie dezangajate anul viitor. Cu alte cuvinte, autorităţile ar putea pierde o parte din banii europeni dacă nu accelerează absorbţia, potrivit experţilor de la Washington.